Succesul expoziției Călătorie în Bretania. Artiști francezi și români descoperind cultura bretonă a determinat MNAR să decidă prelungirea acesteia până pe 28 februarie, cu acordul partenerilor de la Muzeul Departamental Breton din Quimper.
 
Vă invităm să profitați de acest răgaz și să călătoriți pe urmele artiștilor români și francezi, pe străduțele orașelor medievale ale Bretaniei, să pătrundeți în casele în care, printre vechile mobile, se desfășoară, netulburat de civilizație, ritualul existenței zilnice, să admirați costumele tradiționale bretone. Veți rămâne fascinați de peisajele marine și de procesiunile religioase care au loc cu  ocazia sărbătorilor străvechi.
 
Până pe 28 februarie cei mai tinerii vizitatori pot opta pentru completarea unui traseu interactiv al expoziției, care conține indicii ce trimit de la o lucrare la alta, transformându-le astfel călătoria în Bretania într-o experiență plăcută și instructivă.
 
Cele peste 200 de piese de artă plastică și decorativă - pictură, sculptură, stampe, costume somptuos brodate, piese de mobilier tradițional, obiecte de uz cotidian - oferă o imagine concludentă asupra acestei regiuni, al cărei pitoresc și farmec i-au cucerit pe artiștii români de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului al XX-lea.
 
Expoziția face parte dintr-un proiect mai amplu realizat de Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Muzeul Departamental Breton din Quimper, care și-a propus să ilustreze impactul lumii bretone asupra mai multor generații de artiști români, care au călătorit și lucrat în Bretania încă din tinerețe, revenind apoi de numeroase ori la Vitré, Saint-Malo sau la Douarnenez, Audierne sau Concarneau, preferând această parte a Franței celorlalte provincii.
 
Expoziția are la bază o formulă expozițională complexă, ce alătură sugestiv formele culturii și civilizației populare cu cele ale artei culte, un dialog al artelor ce are rolul de a explica vizitatorului puterea formativă și fascinația pe care Bretania a exercitat-o asupra tuturor artiștilor care au călătorit prin ținuturile ei. Pictorii români, venind din spațiul unei culturi tradiționale străvechi, la fel de active, au profitat din plin de această forță de sugestie.
 

Nicolae Grigorescu. Interior breton, 1881-1885

Costum breton de mireasă. sec XIX.