Luni, 08.01.2007, au fost aduse în ţară patru brăţări de aur geto-dacice, răscumpărate de statul român. Brăţările aparţin epocii geto-dacice clasice (sec. II î.Hr. – I d.Hr.).

Ministerul Culturii şi Cultelor a fost implicat încă de la început în ancheta care a dus la identificarea şi repatrierea brăţărilor de aur dacice, parte integrantă a patrimoniului cultural naţional.
 
Potrivit dispoziţiilor art. 5812 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 314/2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2003, Statul Român are obligaţia de a cere, în condiţiile legii, oricărui stat, efectuarea de cercetări în vederea descoperirii locului unde se află, precum şi a identificării posesorului sau a deţinătorului unui bun cultural determinat care a părăsit ilegal teritoriul României. Recuperarea bunului cultural astfel identificat se realizează conform procedurilor legale convenite între părţi.
 
Adoptarea, de către România, a Convenţiei UNIDROIT din 24 iunie 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal (ratificată prin Legea nr. 149/1997), a creat condiţiile juridice necesare unui astfel de demers, iar recuperarea acestor importante obiecte dovedeşte aplicabilitatea efectivă a acestei Convenţii.
 
În privinţa celor patru brăţări din aur, se impune constatarea maximei asemănări, cu brăţările de formă spiralică, din argint, cunoscute din descoperirile mai vechi de tezaure dacice de podoabe de argint, din epoca geto-dacă clasică (sec. II î.Hr. – I d.Hr.). Conform unor statistici recente, numărul total de obiecte din argint (piese de port şi podoabă, vase) descoperite în spaţiul locuit de către geto-daci, care, în linii mari, coincide cu teritoriul de astăzi al României,  este de 822. Din acestea, doar 27 piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire. Cu atât mai importantă este descoperirea şi recuperarea acestor obiecte.
 
Brăţările de aur recuperate de România, prin eforturile conjugate ale organelor judiciare, Poliţiei şi Ministerului Culturii şi Cultelor, prezintă toate caracterele tipologice (formă, ornamentică) ale celor cca. 30 de brăţări spiralice din argint, cunoscute anterior din spaţiul geto-dac.
 
Raritatea extremă a podoabelor dacice din aur, de felul celor 4 brăţări, dimensiunile lor excepţionale (greutăţi de 900 – 1.100 g), perfecţiunea execuţiei, locul şi circumstanţele descoperirii lor se pot foarte probabil explica prin folosirea lor în cadrul unor ceremonii fastuoase, în care se îmbinau factorul politic şi cel religios. Având în vedere faptul că ele au fost descoperite în proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa Regia, ele reflectă rangul excepţional avut de către cei ce le-au comandat şi le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice şi religioase a regatului dac în sec. I î.Hr. (în mare, epoca lui Burebista). Nu este, de aceea, exagerat a considera aceste piese drept podoabe şi însemne de rang regal.
  
Noile interpretări ştiinţifice privind unele dintre cele mai importante manifestări ale vieţii materiale şi spirituale ale statului dac, ale relaţiilor cu alte civilizaţii contemporane vor favoriza, probabil, apariţia unor noi teorii cu privire la organizarea politică şi ierarhică şi a vieţii religioase a dacilor.
  
Cele patru brăţări de aur, ce provin din spaţiul Daciei preromane, respectiv, al României de astăzi, vor fi clasate cu maximă celeritate în inventarul Patrimoniului Cultural Naţional, clasa Tezaur, de către depozitarul lor, Muzeul Naţional de Istorie a României.

Prezentarea pieselor din imagine

Brăţara A:
 
Brăţară plurispiralică, din aur, cu cele două extremităţi aplatizate, în formă de bandă decorată, conţinând incizii în formă de brăduţ. Brăţara prezintă în continuarea palmetelor câte o placă dreptunghiulară, terminată cu o protomă zoomorfă. Plăcile terminale sunt situate şi vizibile de aceeaşi parte a piesei spiralice.
 
Starea de conservare: foarte bună.
Dimensiuni: Diam. ext. = 0,124 m; Masa = cca. 0,987 kg.
 

Brăţara B:
 
Brăţară plurispiralică, din aur, cu cele două extremităţi aplatizate, în formă de bandă decorată, conţinând incizii în formă de brăduţ. Plăcile terminale se suprapun ca poziţie şi sunt vizibile de aceeaşi parte a piesei spiralice.
 
Starea de conservare: foarte bună.
Dimensiuni: Diam. ext. = 11,4 – 11,7 cm; Masa = cca. 1,080 kg.

Brăţara C:
 
Brăţară plurispiralică, din aur, cu cele două extremităţi aplatizate, în formă de bandă decorată, conţinând incizii în formă de brăduţ. Brăţara prezintă, la capete, câte o placă dreptunghiulară, terminată cu o protomă zoomorfă. Plăcile terminale sunt vizibile pe aceeaşi parte a spiralei. Capetele animalelor sunt decorate cu mici cercuri.
 
Starea de conservare: foarte bună.
Dimensiuni: Diam. ext.= 10,4 – 10,5 cm; Masa = 1,121 kg.
 
Brăţara D:
 
Brăţară plurispiralică, din aur, cu cele două extremităţi aplatizate, în formă de bandă decorată, la fiecare extremitate, conţinând incizii în formă de brăduţ. Brăţara prezintă, la capete, câte o placă dreptunghiulară, terminată cu o protomă zoomorfă. Plăcile terminale sunt vizibile pe aceeaşi parte a spiralei.
 
Stare de conservare: foarte uşoară deformare a spiralei.
Dimensiuni: Diam ext. = 10,4 – 10,6 cm; Masa = 0,930 kg.