` Ministerul Culturii - COMUNICAT DE PRESĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

29.10.2012 |

1


 

 

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Iniţiative legislative în domeniul culturii

29.10.2012

 

 

 

 

 

Conferinţa de presă organizată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, desfăşurată în data de 29 octombrie 2012,  la sediul instituţiei, a avut ca temă „Iniţiative legislative în domeniul culturii”.

 

Au fost prezentate următoarele proiecte de acte normative, supuse dezbaterii publice şi lansate pe circuitul de avizare cu această ocazie:

 

I.  Proiect de completare şi modificare a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

II. Proiect de modificare şi completare a Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil;

III. Proiect de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declarea unor situri arheologice ca zone de interes naţional;

IV. Proiect de completare a Hotărârii Guvernului nr. 593 din 8 iunie 2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului;

V. Ordin al Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional în vederea constituirii unui colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice;

 

 

 

I. Proiect de completare şi modificare a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

 

În anul 2000 un colectiv de specialişti a elaborat un proiect de lege privind protejarea monumentelor istorice. Ministerul Culturii a promovat proiectul prin Ordonanţa 228/2000. În anul 2001,Ordonanţa 228/2000 a fost aprobată prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. După o aplicare de 12 ani a Legii 422/2001 ( modificată şi republicată în 2006) realitatea a condus la necesitatea unor noi modificări şi completări.

 

Noul proiect de lege vizează completări ale unor articole şi introducerea de articole noi pentru a realiza:

 

1.  Clarificări procedurale referitoare la:

 

-       ordinea exercitării dreptului de preemţiune;

-       motivarea strămutării unui monument istoric şi procedura sa de avizare;

-       dosarul de clasare/declasare, şi anume

 

  • precizarea surselor de finanţare ale expertizelor;
  • precizarea relaţiei dintre descărcarea de sarcină arheologică şi declasare;
  • realizarea dosarului de declasare doar de către experţi atestaţi de MCPN (nu şi de specialişti) prevenind situaţiile de contestare a capacităţii profesionale a celui care întocmeşte dosarul de declasare;
  • procedura de clasare de urgenţă a unui imobil al cărui proprietar nu este cunoscut şi a cărui identitate nu poate fi aflată cu celeritate;

- organizarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice în sensul simplificării dispoziţiilor legale şi eliminării contradicţiilor legate de numirea membrilor ei;

-   timbrul monumentelor istorice în sensul precizării destinaţiei fondurilor prelevate.

 

2.  Reglementări noi care au ca scop:

 

-       crearea cadrului legal prin care Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional poate impune refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acţiunea sau inacţiunea proprietarului sau a administratorului; regimul juridic de monument istoric poate fi menţinut pe o perioadă de până la 30 de ani de la data dispariţiei fizice ori a degradării majore a monumentului istoric dacă aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau administratorului imobilului iar Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional poate respinge cererea de declasare şi să refuze avizarea oricărei alte construcţii pe terenul clasat până la realizarea reconstruirii clădirii monument istoric;

-       crearea unui cadru legal prin care Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional să poată refuza emiterea avizului pentru lucrări noi, până la asigurarea documentaţiei tehnice aferente şi executarea lucrărilor strict necesare de punere în siguranţă a clădirii clasată ca monument istoric aflată pe amplasament;

-       constituirea registrului ansamblurilor tradiţionale, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi muzeele în aer liber;

-       inscripţionarea monumentelor istorice care au fost restaurate cu fonduri de la bugetul de stat şi cu fonduri europene;

-       marcarea monumentelor istorice potrivit convenţiilor internaţionale (ex. Convenţia de la Haga din 1954 pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat care instituie însemnul blue shield).

 

Proiectul a fost transmis pe circuitul de avizare.

 

 

 

 II. Proiect de modificare şi completare a Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

 

Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil este principalul instrument legislativ din domeniul patrimoniului cultural mobil.  Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, prevederile naţionale în materie de circulaţie a bunurilor culturale au fost  armonizate şi suplimentate[1] cu

 

aquis-ul comunitar (Directiva europeană 93/7/CEE privind restituirea bunurilor culturale îndepărtate ilegal de pe teritoriul unui stat membru, Regulamentul (CE) nr. 116/2009 privind exportul bunurilor culturale al Consiliului privind exportul bunurilor culturale şi Regulamentul (CEE) Nr. 752/93 privind dispoziţiile de aplicare a regulamentului (CEE) 3911/92 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale). Experienţa de aproape 6 ani de funcţionare în limitele acestui cadru normativ au relevat  faptul  că la nivel operativ coroborarea prevederilor legale interne cu cele internaţionale este adesea dificil de realizat, astfel încât a devenit absolut necesară modificarea şi completarea legii, pentru optimizarea procesului de monitorizare a circulaţiei bunurilor culturale în afara teritoriului naţional.

 

Principalele modificări propuse de acest proiect de lege se referă la:

 

Instituirea a 3 documente distincte prin care se aprobă scoaterea bunurilor culturale mobile în afara teritoriului României (Licenţa de Export, Certificat de Export, Certificat de Circulaţie, după caz), în funcţie de destinaţia acestora (în interiorul sau exteriorul teritoriului Uniunii Europene) precum şi în funcţie de modul în care intră sau nu sub incidenţa regulamentelor europene.

 

Clarificări suplimentare aduse regimului sancţionatoriu pentru încadrarea faptelor ce aduc atingere patrimoniului cultural naţional mobil al României (exportul şi circulaţia ilegale, în interiorul şi în afara UE, executarea şi punerea în circulaţie a falsurilor), în dorinţa de a sprijini activitatea autorităţilor poliţieneşti şi judiciare. 

 

Facilitarea procesului administrativ de selecţie al bunurilor culturale, prin stabilirea oportunităţii de declanşare a clasării de câtre angajaţii cu atribuţii de specialitate din cadrul serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional precum şi de câtre personalului cu atribuţii ştiinţifice de specialitate din instituţiile muzeale şi colecţiile publice de drept public.

 

Toate aceste măsuri sunt menite a contribui la prevenirea şi combaterea traficului ilicit cu bunuri culturale mobile, fenomen la care România este în continuare foarte expusă.

 

Măsurile prevăzute vor antrena modificări obligatorii ale Normelor metodologice privind scoaterea bunurilor culturale în afara teritoriului României precum şi a normelor de clasare, prilej cu care, vor fi detaliate condiţiile şi modalităţile concrete de utilizare a acestor documente, urmârindu-se totodată simplificarea şi eficientizarea întregului proces în beneficiul deţinătorilor de bunuri culturale, pentru a stimula, astfel, circulaţia legală a bunurilor culturale.

 

Proiectul a fost transmis pe circuitul de avizare.

 

 

 

III. Proiect de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declarea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

 

Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate drept bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice. Cadrul legislativ ce reglementează protejarea patrimoniului arheologic şi a siturilor arheologice este asigurat  de O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, Legea nr. 150/1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992, Legea nr. 182/2000 privind protecţia patrimoniului mobil şi Legea nr 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Intervenţia legislativă de modificare şi completare a OG 43/2000 este necesară atât cu privire la definirea unor termeni specifici, cât şi referitor la proceduri, atribuţii, organisme şi instituţii implicate în complexul proces de protejare a patrimoniului arheologic.

 

Proiectul de act normativ vizează :

1. precizarea unor termeni şi proceduri de cercetare şi protecţie de specialitate, precum:

definirea noţiunii de sit arheologic şi a noţiunii de cercetare arheologică, a etapelor cercetării arheologice, cu precădere a cercetării arheologice prealabile şi corelarea acestor faze cu cele ale documentaţiilor tehnice;

modul de întocmire a proiectelor de restaurare a monumentelor istorice şi rolul cercetării arheologice în cadrul acestora;

reglementarea avizării efectuării unor interventii de construire care afectează situri arheologice,

utilizarea detectoarelor de metale de către personalul de specialitate;

corelarea procedurii de descărcare arheologică cu cea de declasare a monumentului istoric ca sit arheologic;

atribuţiile serviciilor publice deconcentrate ale MCPN în declasarea siturilor arheologice;

 

2.  atribuţii ale organismelor şi instituţiilor domeniului protecţiei patrimoniului arheologic, astfel:

emiterea certificatului de descărcare arheologică în baza aprobării rapoartelor de cercetare de câtre Comisia Naţională de Arheologie, fără excepţia referitoare la cazurile locuinţelor particulare aflate în alte zone decât cele de interes prioritar;

furnizarea de informaţii de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi oficiile din subordinea sa pentru aplicarea directivei INSPIRE;

responsabilitatea instituţiei organizatoare pentru plata despăgubirii pentru venitul agricol nerealizat, cât şi pentru aducerea terenului la condiţia sa iniţială în urma efectuării cercetării arheologice;

stabilirea unor reguli privind desemnarea instituţiei organizatoare a cercetării arheologice şi a rolului MCPN privind organizarea cercetării arheologice în funcţie de proprietatea terenului pe care se află situl arheologic şi de competenţa  instituţiilor implicate în cercetare;

completarea dispoziţiilor privind organizarea Comisiei Naţionale de Arheologie, cu dispoziţii privind competenţele Biroului executiv, precum şi posibilitatea constituirii de subcomisii de specialitate în cadrul Comisiei

extinderea atribuţiilor instituţiilor competente în gestionarea Repertoriului arheologic, în sensul acordării dreptului de delimitare a siturilor arheologice; 

 

Proiectul a fost transmis pe circuitul de avizare.

 

 

 

IV. Proiect de completare a Hotărârii Guvernului nr. 593 din 8 iunie 2011 privind   organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului

 

Institutul Național al Patrimoniului (INP) este instituția care operaționalizează strategia MCPN în domeniul patrimoniului construit, prin intermediul serviciilor de cercetare, evidență și programe dedicate conservării și punerii în valoare a monumentelor istorice. Unul din aceste programe este Programul Național de Restaurare prin intermediul căruia se finanțează anual proiectele și lucrările de restaurare ale monumentelor istorice. Proiectul de completare a HG 593/2011 vine să facă precizări necesare bunei desfășurări a acestui program, precum și stabilirii rolului INP în elaborarea bazei de date spațiale a domeniului monumentelor istorice.

Principalele prevederi ale proiectului de act normativ urmăresc:

Definirea Programului naţional de restaurare a monumentelor istorice ca program de importanță națională, conform art. 39 din Legea nr. 422/2001, și procedura de înscriere a subiectelor (monumente istorice) în acest program

Definirea obiectivelor Programului Național de Restaurare precum și categoriile de monumente eligibile în program, în funcție de importanță, încadrarea lor valorică și situația lor juridică, tehnică, și din punct de vedere al regimului de proprietate

Stabilirea criteriilor de prioritate prin Ordin al Ministrului Cuulturii și Patrimoniului Național

 

Proiectul a fost transmis pe circuitul avizării

 

 

 

V. Ordin al Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional privind în vederea constituirii unui colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice

 

În textul Art. 35 al  Legii 422/2001 republicată  se prevede:

 

„În cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor se constituie, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, un colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice.

(2) Colectivul de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice are următoarele atribuţii:

a) controlează, în condiţiile legii, documentele şi documentaţiile de orice fel privind conservarea, restaurarea şi protejarea monumentelor istorice;

b) constată încălcarea prevederilor legale în domeniul conservării, restaurării şi protejării monumentelor istorice şi propune luarea măsurilor legale ce se impun;

c) are acces, în condiţiile legii, la orice monument istoric, precum şi pe şantierele de cercetare sau de conservare - restaurare a monumentelor istorice; în acest scop, organele abilitate ale statului au obligaţia să sprijine personalul colectivului în exercitarea atribuţiilor;

d) face propuneri de sancţionare, în condiţiile legii, a abaterilor constatate.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2), colectivul de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice are dreptul să solicite şi să primească informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană fizică sau juridică, aceasta având obligaţia de a da curs solicitării în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii cererii”.

 

Ordinul MCPN răspunde acestei solicitări exprese a legii, cât şi realităţii care arată că exista o slabă capacitate de monitorizare de către M.C.P.N şi serviciile sale descentralizate a modului de respectare a legii.

Colectivul de control pentru domeniul protejării monumentelor istorice este compus din 41 de specialişti, împuterniciţi să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni. Pentru o mai bună mobilitate, pentru operativitate şi minimizarea costurilor administrative, colectivul de control acţionează în situaţiile speciale pe colective zonale de control, corespunzător competenţelor teritoriale de avizare ale C.Z.M.I. Acest lucru face ca în analiza unor cazuri de prezumtivă încălcare a legii, să se poată repede constitui un colectiv format din 3-5 specialişti. Coordonarea colectivului de control este realizată în colaborare de către directorul direcţiei de specialitate şi de coordonatorul corpului de control al ministrului culturii şi patrimoniului naţional, iar suportul logistic al misiunilor de control se face de către D.J.C.P.N.

 

Ordinul a fost aprobat de Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional.



[1]Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 27 octombrie 2000, iar ulterior a mai fost modificată şi completată prin:

– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 5 aprilie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 314/2004;

– Legea nr. 105/2004 pentru modificarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 13 aprilie 2004.

A fost republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 488/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 8 ianuarie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare

 

Spune-ţi părerea aici:




* informaţii obligatorii


1 răspunsuri

1. Ionescu Aurel / 02.11.2012


Confirmam participarea la eveniment. Director, Adrian-Nicolae Furtuna Centrul de Cercetari Culturale si Sociale "Romane Rodimata"