Mergi la conţinutul principal

Bilanțul realizărilor Ministerului Culturii condus de Corina Șuteu

Bilanțul Ministerului Culturii condus de Corina Șuteu

Mandatul meu de Ministru al Culturii, pe care l-am preluat în mai 2016, a avut ca obiectiv structural o apropiere participativă și colaborativă între administrație și sectorul cultural, între care comunicarea reală și eficientă părea să se fi sistat de prea multă vreme. În cele aproape șapte luni de mandat, am muncit intens, alături de echipa mea, la fluidizarea circuitului comunicațional dintre cele două, astfel încât consultările și dezbaterile publice constante să ducă la îmbunătățiri esențiale și urgente pentru o legislație anchilozată.


Ministerul Culturii a jucat, astfel, un rol structural în consolidarea unei practici riguroase și corelate între inițiativa culturală, cadrul reglementator și planul operațional de realizare a proiectelor.

Nu mi-am propus să candidez la alegeri sau să mă implic în campanie. Dorința mea și a echipei mele a fost să lăsăm succesorilor noștri un Minister al Culturii mai deschis, mai transparent, mai puțin birocratic, cu o legislație clară, eficientă, care să răspundă nevoilor societății de azi și să se coreleze cu normele europene. Sperăm ca proiectele pornite de noi să fie continuate și duse mai departe cu bună credință și pricepere.
 

Cinematografia

Domeniul cinematografiei a beneficiat de o abordare sistemică la nivel de:

  • Producție: a fost ameliorată Legea Cinematografiei, fiind prevăzute o serie de măsuri care sprijină o mai mare transparență și eficiență a alocării resurselor din Fondul Cinematografic.

  • Conservare a patrimoniului cinematografic: prin reorganizarea Arhivei Naționale de Filme și salvarea documentelor de patrimoniu ale SahiaFilm.

  • Exploatare:

    • prin amendarea Legii Cinematografiei, se deblochează procesul de predare a sălilor de cinematograf către consiliile locale, creându-se astfel cadrul pentru crearea unui lanț de săli de cinematograf de artă pe întreg teritoriul României.

    • RADEF „RomâniaFilm”: în luna mai 2016 a fost finalizată selecția noilor membri în Consiliul de administrație al regiei autonome; în urma mai multor probleme semnalate, care aveau legătură inclusiv cu neactualizarea Legii Cinematografiei, o parte a acestora și-au prezentat între timp demisia, Ministerul Culturii fiind în proces de numire a unor înlocuitori care urmează să asigure predarea sălilor de cinematograf către consiliile locale și să realizeze un plan de reorganizare al instituției.

  • Modificarea legii cinematografiei (O.G. 39/2005)

    • după ample dezbateri demarate în februarie 2016, modificările și completările propuse la Legea Cinematografiei au fost adoptate de Guvern în luna noiembrie, ordonanța inițială fiind astfel actualizată în conformitate cu necesitățile actuale ale cinematografiei românești.

  • Arhiva Națională de Filme

    • în urma unei analize detaliate a situației Arhivei Naționale de Filme, în care au fost implicați, la invitația Ministerului Culturii, reprezentanți ai celor mai importante asociații și instituții de profil din lume (Asociația Cinematecilor Europene și Federația Internațională a Arhivelor de Film) și din România (Arhivele Naționale ale României și Biblioteca Națională a României), prin modificarea Legii Cinematografiei a fost propusă o autonomizare a Arhivei Naționale de Filme.

    • Arhiva Națională de Filme iese din subordinea Centrului Național al Cinematografiei și revine în directa subordine a Ministerului Culturii.

    • ANF devine instituție de importanță națională și urmează să fie condusă de un manager, căruia i se vor alătura un Consiliu de administrație și un Consiliu consultativ, creându-se astfel bazele pentru pentru modernizarea acesteia, pentru protejarea reală și exploatarea resursei extraordinare a cinematorgrafiei românești.

  • Sahia Film

    • redescoperirea și salvarea arhivei de documente a Studioului Cinematografic Sahia Film.

    • arhiva a fost supusă unui proces complex de decontaminare și uscare, cu sprijinul Centrului de Iradieri Tehnologice de la Măgurele (IRASM), iar momentan primele tranșe de documente sunt inventariate, cu sprijinul Arhivelor Naționale ale României, urmând să fie ulterior transferate spre Arhiva Națională de Filme.

  • Convenția de cooperare în domeniul cinematografiei între România și Franța

    • în mai 2016 a fost semnată la Cannes convenția de cooperare în domeniul cinematografiei între România și Franța, la nivelul miniștrilor culturii celor două state, ca și la nivelul directorilor celor două Centre Naționale ale Cinematografiei.
       

Patrimoniul cultural

  • Întărirea cooperării interministeriale, interinstituționale și cu societatea civilă (prin parteneriate, protocoale de colaboare, mod de lucru transversal) în vederea protecției patrimoniului cultural:

  • Finalizarea dosarului pentru înscrierea Roșiei Montane pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

  • Cetățile Dacice, sit UNESCO - crearea Centrului de Coordonare UNESCO în cadrul Institutului National al Patrimoniului.

  • Sustinerea conceptului de peisaj cultural - capitol al Codului Patrimoniului - si a salvgardarii patrimoniului cultural rural.

  • Proiect-pilot de dezvoltare integrata Sighișoara - memorandum aflat în procedură de avizare interministerială.
     

  • Restructurare internă:

    • Fluidizarea activităților Comisiilor de specialitate de pe lângă MC — reorganizarea lor și eficientizarea procedurilor prin digitalizare și comunicare.

    • Noul Regulament de Organizare și Funcționare a Comisiilor Naționale a Monumentelor Istorice.
       

  • Îmbunătățiri sistemice:

    • Fundamentarea unui sistem legislativ coerent și eficient în domeniul Patrimoniului Cultural prin Tezele Codului Patrimoniului, aprobate prin HG.

    • PHG UNESCO - dezvoltarea și gestiunea prin management integrat al siturilor din patrimoniul mondial UNESCO (Cetățile Dacice, Sighisoara etc.) - aflat în procedură de avizare interministerială.
       

  • Finanțări:

    • Reactivarea Programului Național Limes-ul Roman (frontiera Imperiului Roman, cel mai lung monument din țară - 1500 km).

    • Programul Național de Restaurare - reglementarea și demararea selecției în baza unor criterii profesioniste, astfel încât bugetul alocat de stat prin MC pentru 2017 să fie fundamentat.

    • Contribuția la îmbunătățirea reglementării finanțărilor prin POR.
       

  • Codul Patrimoniului Cultural

    • Codul Patrimoniului Cultural reprezintă un produs legislativ final. Pentru a ajunge la redactarea propriu-zisă a articolelor Codului și la aprobarea acestuia, este necesară redactarea Tezelor Prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural. În cazul oricărui proiect de cod, realizarea Tezelor prealabile reprezintă o cerință juridică obligatorie, prevăzută în legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pe lângă aspectul juridic, redactarea tezelor identifică expresia filosofiei care stă în spatele reformei legislative și exprimă motivele acesteia, cât și obiectivele și mijloacele prin care aceste obiective vor fi atinse.

    • în aprilie 2016, au fost enunțate 10 principii care vor sta la baza Tezelor prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural.

    • pe baza acestor principii s-au redactat Tezele Codului Patrimoniului și au fost aprobate prin Hotărâre a Guvernului.

    • Ministerul Culturii a elaborat deja un număr considerabil de articole pentru Codul Patrimoniului.
       

  • Limes

    • în 2016, Ministerul Culturii finanțează Programul Național „Limes” (2015-2019).

    • Programul are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, respectiv cel mai lung sector, de aproape 1500 de km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de „Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

    • Prin finanțarea corespunzătoare a acestui program, Ministerul Culturii are în vedere ajustarea de urgență a decalajelor considerabile care se înregistrează actualmente între țările membre ale acestui proiect și țara noastră în ceea ce privește înscrierea în lista UNESCO a acestui important monument al antichității.

    • Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018.
       

Roșia Montană în 2016

  • februarie: peisajul cultural minier de la Roșia Montană este inclus în Lista indicativă a României pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial; adresa MC a fost înaintată la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO în data de 5 februarie; v. Lista indicativă a României aici

  • aprilie: fundamentarea necesarului de fonduri pentru auditarea dosarelor elaborate anterior, pregătirea dosarelor de nominalizare și revizuirea Listei indicative (bugetul aprobat de ministrul culturii în 27.04);

  • mai: misiune de lucru pe teren, în Roșia Montană, a expertului coordonator al dosarului, dl. Barry Gamble, împreună cu personal de specialitate din Institutul Național al Patrimoniului (16-20 mai);

  • iunie: raport preliminar referitor la dosarul de nominalizare a Peisajului cultural minier Roșia Montană pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial;

  • iunie: inițierea elaborării dosarului de nominalizare;

  • august: consultare cu Premierul Dacian Cioloș și cu Vicepremierul Vasile Dâncu privind calendarul elaborării și depunerii dosarului; decizie de depunere a dosarului în mandatul guvernului Cioloș, la începutul lunii decembrie; din partea MC participă doamna Secretar de Stat Oana Bogdan, iar din partea INP doamna Irina Iamandescu, focal point național pentru Convenția Patrimoniului Mondial, Ștefan Bâlici, director general și Barry Gamble, consultant al INP pe probleme de patrimoniu mondial;

  • august: informare și consultare a comunității din Roșia Montană (27 august, la Căminul cultural din Roșia Montană, cu participarea Primarului și a consilierilor locali);

  • septembrie: consultări cu Centrul Patrimoniului Mondial și cu ICOMOS (14 septembrie, Paris);

  • septembrie: misiune de lucru la Roșia Montană, împreună cu consultantul extern, dl. Barry Gamble (15-17 septembrie);

  • noiembrie: depunerea dosarului la MC și avizare în CNMI (29 noiembrie);

  • decembrie: depunerea dosarului la Delegația permanentă a României pe lângă UNESCO (9 decembrie).
     

Strategia Națională pentru Cultură

  • Sectorul cultural din România nu beneficiază de un document strategic asumat la nivelul întregului Guvern pe termen mediu și lung, care să poată constitui baza întregului sistem de planificare culturală la nivel național, capabil să ofere coerență, continuitate și să permită fundamentarea documentelor strategice de nivel regional, județean și local, precum și a documentațiilor operaționale pentru programe și proiecte cu fonduri publice.

  • Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2020 (SCPN 2016-2020) este un document de politici publice pe termen mediu care definește, în principiu, politica Guvernului României în domeniu, conturând un orizont al activității publice pentru o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă, inteligentă, în beneficiul tuturor celor direct implicați în activități culturale și al societății în ansamblul său.

  • Corelarea cu obiectivele și măsurile relevante pentru acțiunea în sectorul cultural prezente în alte documente strategice de la nivel național este o prioritate pentru SCPN 2016-2020, cu scopul poziționării domeniului într-o relație de interdependență cu celelalte acțiuni ale planificării publice și cu obiectivul promovării coordonării și colaborării interministeriale. În acest fel, creșc șansele îmbunătățirii serviciilor publice în domeniul culturii, accesului la cultură și diversității expresiilor culturale, integrării culturii în proiectele de dezvoltare teritorială durabilă, stimulării economiei creative și prezenței culturii române pe scena internațională.
     

Susținerea sectorului cultural independent

  • Iniţierea şi participarea la dezbateri deschise cu sectorul cultural al artelor independente pentru a identifica nevoile specifice ale acestui sector şi a iniţia reglementări dedicate lor.

  • Lansarea programului Orașe Europene, constând în protocoale de acord cu oraşele înscrise în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii - protocoale semnate cu Arad şi Alba Iulia şi demarate cu Bucureşti, Baia Mare şi Cluj. Oraşele sunt încurajate de autoritatea centrală să creeze şi să pună la dispoziţia sectorului cultural independent, în special teatral, infrastructuri dedicate.

  • Crearea Platformei pentru cultura vie - grup de lucru constituit în februarie 2016 pe lângă Ministerul Culturii cu rol consultativ în procesul de elaborare a strategiilor şi politicilor culturale ale ministerului.

  • Regândirea simplificată a metodologiilor de concurs şi lansarea a două noi programe de finanţare în cadrul Ministerului Culturii: Acces și CultIn.

  • Susținerea unor festivaluri culturale care și-au demonstrat impactul asupra publicului: TIFF, Sonoro, Festivalul de Muzică Veche București, Festivalul George Enescu, Festivalul Național de Teatru - FNT, Gala Teatrelor Metropolis, Festivalul Internațional de Film de Animație - Animest, Les Filmes de Cannes a Bucarest, Street Delivery, Astra Film Festival, Târgul Internațional de Carte - Gaudeamus, Bienala Națională de Arhitectură, FILIT - Festivalul Intenațional de Literatură și Traducere Iași ș.a.
     

Instituții publice de Cultură

  • Legea Instituțiilor de Spectacole

    • Adoptarea Ordonanţei de Urgență nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul culturii care introduce o serie de măsuri de eficientizare a mecanismelor administrative la nivelul instituţiilor publice de spectacole şi concerte

    • Modificările rezolvă multe dintre dificultăţile cu care se confruntă operatorii culturali care desfăşoară programe, proiecte şi acţiuni culturale finanţate din fonduri publice, ca urmare a necorelării actelor normative cu aplicare generală în domeniul bugetar cu cele cu caracter special şi cu principiile de organizare şi desfăşurare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale

    • Reglementează formele de contractualizare din cadrul instituţiilor de spectacole sau concerte pentru a nu mai permite interpretări diferite la nivelul acestor instituţii, precum şi la nivelul unor autorităţi cu atribuţii de control, interpretări a căror contradicție atestă faptul că managementul acestor instituţii este în mod continuu expus la adoptarea unei conduite riscante, ce poate fi considerată oricând potenţial culpabilă, ceea ce constituie o împrejurare care nu poate fi lăsată să subziste, întrucât ar genera pe termen scurt şi mediu nu doar situaţii cu potenţial litigios, ci şi suspendarea sau anularea altor proiecte ori acţiuni culturale

    • aceste împrejurări extraordinare au făcut obiectul unor reacţii critice în spaţiul public din ţară şi străinătate, ceea ce a cauzat prejudicii materiale și de imagine, evocându-se decalajul dintre instrumentele administraţiei culturale şi potenţialul produselor artistice din România

  • Echilibrarea situației complexe de la Opera Națională București

  • Hotărâre de guvern pentru despărțirea Operei de Operetă, prin reorganizarea Operei Naționale București și reînființarea Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian”.

  • Acordarea Sălii Omnia spre administrare Centrului Național al Dansului Bucureşti (proiect prevăzut pentru finalizare în 2019).

  • Reorganizarea pentru eficientizare a unor instituții din subordinea ministerului (e.g. Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României).

  • Organizarea unor concursuri deschise de management pentru o serie de instituţii din subordinea ministerului şi confirmarea pe post a managerilor (e.g. Teatrele Naţionale din Bucureşti şi Cluj, Teatrul Maghiar din Cluj, Opera Naţională din Cluj, Administraţia Fondului Cultural Naţional).

  • Redeschiderea Palatului Culturii din Iași ca urmare a unei investiții în valoare de 26 milioane Euro (Unitatea de Management a Proiectului).

  • Demararea lucrărilor de refacere a clădirii Muzeului Național al Țăranului Român (Unitatea de Management a Proiectului).

  • Împreună cu Ministerul Finanțelor Publice am inițiat procedurile de încheiere a unui nou parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei care să permită restaurarea Muzeului Național de Istorie a României, a Teatrului și Operei Clujene și a Sălii Palatului din București. Valoarea estimată a proiectului este de 180 milioane Euro (Unitatea de Management a Proiectului).
     

Colaborare internațională

  • Bienala de la Veneția

    • reformularea protocolului de colaborare interinstituțională între Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român şi a rolului comisarului drept comisar independent pentru Bienala de la Veneţia.

    • organizarea concursului de proiecte pentru participarea României la ediția a 57-a a Bienalei de Artă de la Veneția din 2017, care s-a încheiat pe 12 decembrie, urmând ca în zilele imediat următoare să aibă loc prima etapă a jurizării.

  • Capitală Europeană a Culturii 2021

    • organizarea etapei finale de evaluare a competiției Capitală Europeană a Culturii 2021.

    • Juriul de experți a recomandat ca titlul să revină orașului Timişoara.

    • Desemnarea oficială a municipiului Timișoara de către Ministerul Culturii urmează să aibă loc în perioada următoare.

  • Sezoanele Culturale

    • Conceperea, semnarea şi organizarea celui mai amplu program bilateral de prezentare internațională a culturii române, Sezonul România-Franța (1 decembrie 2018 – 30 iunie 2019). Evenimentul se desfăşoară sub patronajul Președintelui României şi este coordonat alături de MAE, ICR, MAPN și Cancelaria Prim-ministrului.

  • Europalia

    • Semnarea participării României, ca ţară invitată de onoare, la Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA 2019.

  • Participări la Târguri Internaționale

    • Semnarea acordul de parteneriat cu Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig în vederea participării României ca ţară invitată în anul 2018.

  • Colaborare România - SUA

    • Ministerul Culturii a intermediat reluarea relaţiilor diplomatice cu Ambasada Statelor Unite în Bucureşti.

    • Ministerul a facilitat Ambasadei SUA o reconectare la mediul creativ românesc şi a acompaniat cu expertiză planurile de diplomaţie culturală ale ambasadei pe teritoriul României, pentru următorii ani.
       

Unitatea de Management a Proiectului (UMP)

În 2016, Unitatea de Management a Proiectului a continuat implementarea celor două programe finanțate din fonduri rambursabile acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care asigură reabilitarea a 21 de obiective de patrimoniu de maximă relevanță cultural-istorică. Programele sunt implementate în procent de 85%.

Împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, s-au inițiat procedurile de încheiere a unui nou parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei care să permită restaurarea Muzeului Național de Istorie a României, a Teatrului și Operei Clujene și a Sălii Palatului din București. Valoarea estimată a proiectului este de 180 milioane Euro.

  • Din fonduri nerambursabile

    • s-au finalizat alte 17 proiecte de conservare și revitalizare a patrimoniului cultural și natural însumând 3,7 milioane Euro, iar alte 11 se află încă în implementare.

    • s-au  implementat 78 de proiecte de promovare a diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european în valoare totală de 7 milioane de Euro, iar alte 3 proiecte se vor finaliza în următoarele luni.

    • s-au promovat finanțările puse la dispoziție de Comisia Europeană prin intermediul a peste 100 de evenimente de informare aferente programelor Europa Creativă și Europa pentru Cetățeni.

  • Programe și proiecte aflate în stadiu de pregătire

    • România Creativă, cu o valoare estimată de 20 milioane euro.

    • E-cultura cu un buget de 12 milioane euro.

    • Danube Culture Platform – Creative Spaces of the 21st Century, în valoare de 1,7 milioane euro.

    • Support to promote cultural heritage in the Republic of Moldova through its preservation and protection – twinning în parteneriat cu Austria, cu un buget de 1 milion euro.

    • parteneriate încheiate în vederea depunerii de proiecte cu o valoare cumulată de 20 milioane euro, în cadrul Programului Operațional Regional.
       

Industriile Culturale și Creative

  • Elaborarea Cărții albe a sectoarelor culturale şi creative de către Institutul Național pentru Cercetare şi Formare Culturală. Documentul urmează să fie discutat şi aprobat prin Memorandum.  

  • Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a organizat împreună cu Ministerul Culturii și cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în perioada 25-26 august 2016, vizita Comisarului european pentru economia și societatea digitală Günther H. Oettinger.
     

Cumințenia Pământului

Strângerea de fonduri pentru Cumințenia Pământului a fost un proiect complex pe care mi l-am asumat în plus față de celelalte priorități ale mandatului meu. Ca Ministru al Culturii, am moștenit o campanie într-o fază nearticulată de către mine, căreia nu i-am stabilit strategia inițială, dar pe care am preluat-o operativ și am dus-o la capăt cu dedicație și onestitate.

  • În cadrul campaniei naționale „Brâncuși e al meu” s-au strâns prin subscripție publică 1.273.668 euro până pe 30 septembrie 2016, dintre care peste 1.000.000 euro au fost adunați în mandatul meu. Spre comparație, la sfârșitul lunii mai 2016, când am fost numită ministru, suma strânsă din donații era de numai 138.188 euro.

  • Campania națională de strângere de fonduri a angrenat peste 100.000 de oameni și a depășit sumele donate pentru Ateneul Român acum mai bine de un secol.

  • Din punct de vedere operațional, punerea pe picioare a unui sistem național de strângere de fonduri și crearea mecanismelor necesare pentru crowdfunding de către o instituție publică au însemnat o premieră în România ultimului secol și au presupus un efort major, cu atât mai mult cu cât aceste mecanisme erau cvasi-nefuncționale în momentul în care am preluat mandatul de Ministru al Culturii.

  • În cele două luni în care m-am ocupat prioritar de campanie, principalele parteneriate de promovare și strângere de fonduri au fost încheiate exclusiv prin eforturile Ministerului Culturii:

    • Parteneriatul cu festivalul Electric Castle (promovare pe toate canalele disponibile și donații la punctele de vânzare).

    • Donațiile primite de la BRD-Groupe Societe Generale, Bitdefender, BancPost, Academia Română, Uber, Carrefour (care a promovat timp de o lună campania în toate hipermarketurile din țară).

    • Donația unui tablou semnat de către artistul Adrian Ghenie.

    • Parteneriatul cu librăriile Humanitas și Cărturești (promovare în cele mai influente rețele de librării din țară, inclusiv case de marcat prin care s-a putut dona direct pentru Cumințenia Pământului în conturile campaniei).

    • Susținerea din partea trupei Subcarpați în cadrul turneului național Red Bull Tour Bus.

    • Promovarea făcută de către ENEL (numărul de de SMS al campaniei a fost promovat  în aplicația MyEnel — aprox. 600.000 de clienți).

    • Promovare în cadrul Festivalului Internațional George Enescu.

    • Parteneriat cu retailerul Auchan.

    • Parteneriatul cu Federația Română de Fotbal (promovarea campaniei la meciul România-Muntenegru, primul meci de calificare al României la Campionatul Mondial de Fotbal, în 4 septembrie pe Arena din Cluj).

    • Susținerea acordată de către Teatrul Național București prin donația tuturor încasărilor de la unul dintre principalele spectacole din stagiune.
       

Noul site ale Ministerului Culturii

  • Pe 28 noiembrie, Ministerul Culturii a lansat un nou website (www.cultura.ro), după un timp îndelungat în care acesta nu a mai fost adus la necesitățile tehnologice de azi şi nu a mai fost actualizat ca informaţie.

  • Este încă un pas în direcția transparenței administrative și a comunicării eficiente cu cetățenii interesați de cultură.