Lansarea volumului monografic Lumea rurală în provinciile Moesia Inferior și Thracia (secolele I–III p. Chr.), autor Adela Bâltâc
Muzeul Național de Istorie a României anunță lansarea volumului monografic Lumea rurală în provinciile Moesia Inferior și Thracia (secolele I–III p. Chr.), autor Adela Bâltâc. Evenimentul va avea loc miercuri 30 noiembrie 2011, orele 11, la sediul muzeului, sala Lapidarium. Volumul va fi prezentat de către dr. Lucia Marinescu, prof. univ. Alexandru Suceveanu, prof. univ. Alexandru Barnea și dr. Crișan Muşeţeanu.
Seria „Monografii” a Muzeului Național de Istorie a României este dedicată, în principal, publicării tezelor de doctorat ale cercetătorilor și muzeografilor din cadrul instituției, astfel fiind diseminate o serie de rezultate majore ale cercetărilor teoretice de profil în domeniul istoriei și arheologiei.
Cel de-al șaselea volum al acestei serii, intitulat Lumea rurală în provinciile Moesia Inferior și Thracia (secolele I–III p. Chr.), este rodul unui munci de peste 15 ani al unei tinere cercetătoare, acest demers înscriindu-se în tematica stagiului său doctoral. Lucrarea, prima din peisajul istoriografiei românești de profil, are ca subiect mediul rural a două provincii învecinate, dar totuși profund diferite deși ele aparțin aceluiași spațiu anterior cuceririi romane. Subiectul este abordat exhaustiv din mai multe perspective, fiind studiate, analizate și sintetizate atât bogatele surse epigrafice, dar mai ales cele arheologice, fiind prima lucrare care dedică un catalog epigrafelor care mărturisesc despre lumea rurală din provinciile Moesia Inferior și Thracia, dar, în egală măsură, reunește și descoperirile arheologice din acest mediu. Volumul, care cuprinde 526 de pagini, 14 planșe și 4 hărți, este structurat în trei capitole ce prezintă cadrul istorico-geografic al ariei studiate și analizează din toate punctele de vedere (social, economic și religios) structurile rurale întâlnite în cele două provincii.
Lucrarea se adresează tuturor specialiștilor interesați de istoria zonei balcanice în epoca Principatului, totodată cataloagele și tabelele anexă constituind un real și important instrument de lucru, aici regăsindu-se informații dintre cele mai utile, cum ar fi structura populației, funcții, demnități și divinități adorate în mediul rural, precum și detalii legate de tipologia și aspecte ale vieții cotidiene din lumea rurală.
Prin această nouă apariție editorială Muzeul Național de Istorie a României dovedește încă o dată faptul că activitatea de cercetare de profil este una de primă importanță în raport cu profilul și misiunea sa instituțională .

Pentru informații suplimentare vă rugăm contactați:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Mobil: 0745.078.474, e-mail: pr.mnir@gmail.com, http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_
Calea Victoriei nr. 12, 030026, sector 3, București, România
Tel.: +40 - 21 - 315.82.07, Fax: +40 - 21 - 311.33.56
E-mail: management.mnir@gmail.com, direct@mnir.ro, pr.mnir@gmail.com, Web:http://www.mnir.ro
Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Muzeul Jucăriilor au bucuria să anunțe vernisajul expoziției cu jucării de colecție și istorice cu titlul De la Moș Gerilă la Moș Crăciun, care va avea loc miercuri, 30 noiembrie 2011, orele 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12, București Cele două instituții nu sunt la prima colaborare, în iunie 2011 organizând expoziția Colecție de copilării.
Expunerea are ca element central Bradul de Crăciun al Muzeului Național de Istorie a României exponatele fiind etalate în jurul “pomului de iarnă” sugerând cadourile aduse de mult-așteptatul Moș Publicul va avea ocazia să se reîntâlnească cu jucăriile preferate din copilărie și să le descopere pe cele ale părinților și bunicilor, în expunere regăsindu-se jucării din anii ’20 până în anii ’90. Expoziția reunește peste 500 de piese aparținând Asociației Muzeul Jucăriilor (www.amj.ro) grupate tematic – animale, arme, automobile, figurine, jucării electronice, jucării muzicale, jucării tradiționale, păpuși, roboți, trenuleţe-tramvaie, rachete și nave spațiale
Din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (www.mnir.ro) sunt prezentate păpuși, mașinuțe, ursuleți, căluți, marionete etc. Vor fi expuse de asemenea, ornamente vintage de brad din patrimoniul MNIR și AMJ.
Expoziția este deschisă în perioada 30 noiembrie 2011 – 4 ianuarie 2012 și poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00. Grație partenerilor noștri, copiii care vor vizita expoziția au ocazia să câștige unul din premiile oferite în cadrul tombolei care va avea loc în ultima zi a expoziției
Parteneri: InZonaTa.ro, Prichindelulmeu.ro, CD Press, Pipo, Doxi, Terra Magazin, ProKid.ro, Kid’s Time, Șapte Seri, Onlinegallery.ro, Bucharest Herald, Istorie și Civilizație, Historia, Calendar Evenimente, Comunicate de Presă, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.
Muzeul Național de Istorie a României, inaugurat în anul 1972, este una dintre instituțiile reprezentative ale culturii românești Muzeul este adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poștelor, aflată în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureștiului În prezent Muzeul Național de Istorie a României deține un bogat patrimoniu incluzând peste 650.000 piese, printre care jucării și piese de joc, din preistorie și antichitate până în anii 1980. Patrimoniul muzeului se îmbogățește anual cu obiecte remarcabile și este organizat în următoarele colecții: ceramică, lapidarium-tegularium, numismatică, filatelie, medalistică-sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărți, metal, armament și echipament, textile și mobilier.
Asociația “Muzeul Jucăriilor” a fost creată la inițiativa unui grup de entuziaști iubitori și păstrători ai propriilor jucării care, pe parcursul a patru decenii au strâns și au colecționat nenumărate jucării aparținând diferitelor generații Președintele asociației, domnul inginer Dumitru Cristian, deținătorul unei colecții impresionante de jucării, cu sprijinul unor colecționari din țară, a înființat un muzeu virtual al jucăriilor în care fiecare “păstrător” al unui prieten drag al copilăriei este invitat să-l expună alături de o mică poveste. Colecția cuprinde un număr impresionant de jucării – 10 000 - organizate pe categorii precum jucării românești, jucării străine și machete actuale.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să contactați
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții - Persoană de contact: Adela Stan, muzeograf
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com
http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_
Muzeul Național de Istorie a României
Calea Victoriei nr. 12, 030026, sector 3, București, România
Tel.: +40 - 21 - 315.82.07, Fax: +40 - 21 - 311.33.56
E-mail: management.mnir@gmail.com, direct@mnir.ro, pr.mnir@gmail.com, Web:http://www.mnir.ro
În perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012 Muzeul Costumelor Populare, Secție a Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti”, găzduiește expoziția de pictură „Confidențe”. Autorii sunt Mihai, Eleanora și Nicolae Chiseliță.
Mihai Chiseliță, absolvent al Colegiul Republican de Arte Plastice “Alexandru Plamadeală” din Chișinău, Republica Moldova și al Academiei de Arte Vizuale “Ion Andreescu”, Secția Pictură din Cluj-Napoca, România, este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filialele Cluj, București, Brașov și membru IAA AIAP UNESCO.
Pictor cu o bogată activitate expozițională derulată timp de peste un deceniu “este cunoscut în țară și străinătate, fiind purtătorul unei arte în care marea frumusețe se regăsește în lumea culorilor, în libertatea și spontaneitatea gestului plastic, în felul în care unele forme sunt separate, în eleganța liniei întrerupte pentru a putea evoca un contur. Aflat într-o perioadă de matură afirmare, pictura lui Mihai Chiseliță este în egală măsură culoare, gest plastic, simbol și cultură plastică” (prof. univ. dr. Gh. Arion).
Eleanora, soția pictorului Mihai Chiseliță, este la rândul său artist plastic.Născută în orașul lui Marc Chagall, Vitebsk, Belarus, este absolventă a Universității de Stat, Secția Pictură și Grafică din Vitebsk, Belarus. După terminarea facultății a lucrat ca profesor de artă plastică în orașul natal, având în același timp și o bogată activitate artistică. Între 2004 – 2008 a locuit în Portugalia unde a desfășurat o intensă activitate expozițională și pedagogică.
Nicolae, fratele pictorului Mihai Chiseliță, întregește în mod fericit latura artistică a familiei. Absolvent al Universității ”Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Arte Plastice, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, a participat la rândul său la numeroase expoziții de grup în Republica Moldova, România, Ucraina.
Lucrări ale celor trei pictori se regăsesc în colecții publice și particulare din Belarus, Belgia, Cehia, Croația, Franța, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Polonia, Republica Moldova, România, Rusia,Ungaria.
Vernisajul va avea loc marți, 29 noiembrie 2011, ora 17,00 la sediul Secției „Muzeul Costumului Popular” din Palatul Parlamentului, Corpurile A3 și F, str. Izvor, nr. 2 - 4, sector 4.

Relații suplimentare:
Muzeul Costumului Popular - 021. 311. 49. 90
Biroul Relații Publice – Muzeul Satului – 021 317 91 03 / int. 143
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Unirii anunță lansarea volumului ”Doamna Elena Cuza – un destin pentru România”, publicat la editura Palatul Culturii Iași, coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru și Sorin Iftimi.
Evenimentul va avea loc joi, 24 noiembrie2011, orele 17.00 la Muzeul Unirii – Sala Dublei Alegeri și va fi prezentat de conf. univ. dr. Mihai Cojocariu.
Programul evenimentului va continua cu o serată muzicală susținută de studenți și cadre didactice de la Academia de Arte ”George Enescu” Iași, ce va include lucrări de Ludwig van Beethoven, P. I. Ceaikovski, S, Rahmaninov, G. Faure, G. Pierne.

Complexul Muzeal Național „Moldova” IașiRomânia, Iași, 700028, Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1,Tel/Fax: +40/0232/218383contact@muzeul-moldova.rowww.muzeul-moldova.ro
Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” găzduiește în perioada 24 noiembrie 2011 – ianuarie 2012, la sediul Secției « Muzeul Costumului Popular », din Palatul Parlamentului, Corpurile A3 și F, str. Izvor, nr. 2-4, sector 4, expoziția Retrospectivă a autorului Iulian Dalin Toma.
Aflat la a treia sa colaborare cu Muzeul Satului și la peste 30 de proiecte expoziționale care au îmbrăcat toate simezele capitalei și nu numai, autorul propune acum o „forma viva” cu un „demers mai puțin practicat și un parcurs al memoriei existențiale, prin praguri, trepte, trasee, aproximându-le urmele lor iconice”.
Membru al UAP și pedagog al artei vizuale și plastice la Universitatea Națională de Arte din București, artistul s-a remarcat prin implementarea unor programe de creativitate destinate învățământul artistic universitar, modelând viitorii artiști precum și prin publicarea de articole și studii de specialitate. Activitățile i-au modelat personalitatea și au subliniat mesajul artistic pe care îl transmite prin lucrările sale.
Expoziția se constituie din lucrări de mari dimensiuni, instalații, în care lemnul și stratul de culoare fuzionează într-o armonie plastică, plăcută iubitorului de frumos.
Vernisajul expoziției RETROSPECTIVĂ va avea loc joi, 24 noiembrie, ora 17.30, la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului, Corpurile A3 și F, str. Izvor, nr. 2-4, sector 4.

FORMA VIVA
Familia cuboid, titlul Salonului Mic bucureștean din 2009, i-a convenit de minune lui Iulian-Dalin Toma. Formă generică pentru elementul Pământ, cubul are o admirabilă depliere generatoare în picto-instalaţionismul artistului. Noțiuni relaționale precum „suspensie”, „amânare”, „întâlnire” se pot sugera prin cadraje diedrice și conținătoare cubice căptușite de câmpuri cromatice. Dense stratificări de gest pictural scurt, nervos, devin membrana de neliniște psihologică și interogație etică pe care o transmite cromatic și textural pictura propriu-zisă a lui Iulian Toma.
Cu studii de muzeologie adăugate liceului și universității de arte, apoi doctorat în sociologia artei, pictorul Dalin este un artist cu un demers mai puțin practicat - atât de analitic -, atunci când pregătește o expoziție Simte, ca pe o diagramă cu valoare plastică, un parcurs al memoriei existențiale, prin praguri, trepte, trasee și apoi le aproximează urmele lor iconice. Pictură pe eșafodaje spațiale, semn plastic cu ritmuri geometrice și axialităţi arhaice, meditație patrimonială pe vibrații de tușe lutoase sunt câteva dintre ingredientele unui nou regizor de „serie-expozițională Căci pictorul Iulian-Dalin Toma teoretizează și produce un surprinzător șantier plastic care vizează instituțiile Memoriei Culturale. Sursa sa secretă se află, de fapt, în gospodăria arhaică. De aceea, primele trei ansambluri expoziționale din proiectul Memorie, conceput pentru întreg deceniul patru de viață, au fost găzduite în colecții etnografice. Iulian Toma empatizează cu articulările plastice oferite de șarpanta lemnului rustic. Formatele, în general medii ale picturilor sale, se reasamblează în fraze instalaţioniste, pe varii trasee spațiale O didascalie scenografiată despre intersecțiile destinului (Urme-Destin) se depliază acum la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului. Este un grupaj cu caracter retrospectiv, incluzând și ilustrarea proiectului monumental de grup Plante urbane, de la Otopeni, ori premiul de la concursul Materia Viva - Torino, din 2011.
Modularea și serialismul nu răcesc deloc discursul plastic la Dalin. Declarat nonfigurativ dar evoluând în obiectual-ambiental, demersul pictural al lui Iulian Toma nu alungă freamătul tactil al mediumului de ulei, tocmai în centre de focalizare a tramelor sale de compunere. Semne cu miez de simetrie cruciformă dansează melodic pe traseele ordonatoare ale asamblajelor picturale. Esprit de geometrie nu a evacuat poignet-ul pensulației vivace. Dalin cloazonează în lemn careuri de pământuri picturale.
Aurelia Mocanu

Mai multe informații:
Biroul Relații Publice
Iuliana Grumăzescu – muzeograf
021 317 91 03 / int. 143
MUZEUL NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI”
Şos. Kiseleff nr. 28-30, sector 1, cod poștal 011342, București, RomâniaTelefon: +40 21 317 91 03, 317 91 10, 0720 220 132, Fax: +40 21 317 90 68E-mail: contact@muzeul-satului.ro, www.muzeul-satului.ro
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural, cu sprijinul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, anunță vernisajul expoziției „Știința restaurării. Punte între trecut și viitor”, care va avea loc joi, 17 noiembrie 2011, orele 12.00 la Muzeul Unirii din strada Lăpuşneanu nr. 14.
Expoziția, deschisă publicului spre vizitare în perioada 17 noiembrie – 8 decembrie 2011, cuprinde obiecte din patrimoniul Complexului Muzeal Național ”Moldova”, restaurate și conservate în perioada 2009 – 2011 în cadrul Centrului de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural, reprezentând piese textile, ceramică Cucuteni, icoane, carte veche, piese de mobilier, tablouri, obiecte din metal.
Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași
România, Iași, 700028, Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1,
Tel/Fax: +40/0232/218383
contact@muzeul-moldova.ro
www.muzeul-moldova.ro
Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu ELITE ART CLUB UNESCO și Asociația Antiquitas, anunță vernisajul expoziției de pictură „Sarmizegetusa 2011” care va avea loc miercuri, 16 noiembrie 2011, ora 14, la sediul muzeului, Calea Victoriei nr. 12. Expoziția este parte a proiectului Situl arheologic, sursă de investigare antropologică și vizuală și reprezintă rezultatul unei cercetării antropologice și vizuale, desfășurată în această vară în cadrul taberei de creație artistică din cadrul situl arheologic prioritar de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Principalul scop al acestei rezidențe artistice, inițiată de ELITE ART Club UNESCO și finanțată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, constă în promovarea culturii și istoriei românești, în cadrul unui demers sincretic, gândit pe două coordonate: arta vizuală și istoria. Astfel artiștii Anca Boeriu, Olimpia Hinamatsuri Barbu, Mariea Petcu Chioibaş, Ionuţ Theodor Barbu, Ilie Chioibaş, Gavril Kovacs, Florin Stoiciu și Eugen Vasile au construit în jurul artefactelor identificate în șantierul arheologic, propriile lor discursuri vizuale.
„Materialul vizual creat de cei opt artiști însumează sedimentările propriilor lor relații cu situl Sarmizegetusa, al tensiunilor și reverberațiilor transmise de acest loc încărcat de istorie. Unite de timp și de dorința păstrării patrimoniului istoric cultural, arta și arheologia au îmbrățișat pe parcursul desfășurării proiectului „ Situl arheologic, sursa de investigare antropologică și vizuală” aceleași țeluri, printre care valorificarea, promovarea și expunerea valorilor, unele scoase la lumină de către arheologi, altele zămislite în prezent de artiștii implicați” – Alexandra Radu, curator.
În completarea acestui demers plurivalent, în perioada în care expoziția va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României publicul și, deopotrivă specialiștii, sunt invitați să participe la un mini-ciclu de conferințe tematici asociate ,de ordin antropologic, artistic, arheologic și arhitectonic, subliniind viabilitatea dialogului între mărturiile antichității și viziunea unor artiști contemporani, situl arheologic de epocă clasică căpătând astfel noi valențe Conferințele vor fi organizate într-un spațiu aparte, Lapidarium-ul muzeului unde se află copia Columnei lui Traian, un vestigiu de referință al istoriei provinciei Dacia.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 noiembrie – 11 decembrie 2011 (cu excepția zilelor de luni și marți, când muzeul este închis), între orele 09.00 – 17.00, la Muzeul Național de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12. Programul conferințelor va fi anunțat, în curând, pe site-ul web al muzeului, www.mnir.ro. 
Pentru informații suplimentare vă rugăm contactați: MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Mobil: 0745.078.474, e-mail: pr.mnir@gmail.com, http://www.mnir.ro/,http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_
ELITE ART Club UNESCOStr. Constantin Noica, nr. 134, sector 6, BucureștiTel: 021 315 65 11, Fax: 021 315 65 37, http://www.eliteart.org/, e-mail : info@eliteart.org
Muzeul Național Cotroceni în colaborare cu Patriarhia Ortodoxă Română - Biblioteca Sfântului Sinod organizează miercuri, 16 noiembrie 2011, orele 18,00, în Spațiile Cantacuzine ale muzeului, expoziția de carte veche și obiecte liturgice din secolele XVII-XVIII: „Întru folosul creștinescului norod” - cultură și spiritualitate în Țara Românească (a doua jumătate a secolului al XVII-lea - secolul al XVIII-lea).
Evenimentul încheie proiectul cultural ”Cotroceni XX”, dedicat aniversării a 20 de ani (1991-2011), de la înființarea Muzeului Național Cotroceni.
Cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea s-a individualizat în istoria românească ca o epocă de profunde împliniri în plan cultural și spiritual. Este perioada în care domnitorii Țării Românești, alături și de înalți ierarhi ai bisericii, au susținut pe cheltuiala proprie, tipărirea unor cărți de căpătâi pentru spiritualitatea românească
Cu anul 1678, prin tipografia înființată la București de mitropolitul Varlaam, începea un amplu program editorial care a evoluat până în anul 1716. Printre cele mai reprezentative tipărituri din Țara Românească, apărute între anii 1682 - 1688, care vor figura în expoziție amintim: Evanghelie, Apostol, Biblia, tipărite din inițiativa domnitorului Șerban Cantacuzino. Ctitorul ansamblului de la Cotroceni a susținut traducerea și tipărirea în limba română a principalelor cărți sfinte, aducându-și astfel o contribuție majoră la transmiterea către credincioși a mesajului divin.
Activitatea editorială de excepție începută de Șerban Cantacuzino a fost continuată de urmașul său, domnitorul Constantin Brâncoveanu, de mitropoliții Teodosie și Antim Ivireanul, astfel că în final, principalele cărți de slujbă au fost de asemenea traduse și tipărite în limba română. Dintre acestea, în expoziție se vor regăsi: Pravoslavnica Mărturisire (1691), Evanghelie greco-română (1693), Antologhion (1697), Acatistul către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu (1698, carte unicat), Mineiul (1698), etc. Seria tipăriturilor din perioada care face obiectul expoziției, se încheie cu Istoria Sfântă a lui Alexandru Mavrocordat, tipărită în 1716, la inițiativa fiului său, Nicolae Mavrocordat.
Obiectele liturgice selectate din colecțiile Patriarhiei Ortodoxe Române și ale Muzeului Național Cotroceni, care vor fi expuse pentru prima dată într-un spațiu muzeal sunt icoane și piese de argintărie: potirul donat de Constantin Brâncoveanu și soția sa, doamna Maria, ctitoriei lor „Sfântul Ioan” din București, potir de la mitropolitul Antim, icoanele împărătești componente ale iconostasului mare al ctitoriei lui Constantin Brâncoveanu de la Mogoșoaia, dar și expresivele icoane ce au împodobit tâmplele unor biserici de la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Expoziția „Întru folosul creștinescului norod” - cultură și spiritualitate în Țara Românească (a doua jumătate a secolului al XVII-lea - secolul al XVIII-lea), inițiată și organizată de Muzeul Național Cotroceni, ilustrează evoluția societății românești către o înflorire culturală fără precedent, deschiderea către Occident manifestată de domnii români, importanța Ortodoxiei pentru marea majoritate a românilor.
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 16 noiembrie 2011- 23 ianuarie 2012, și va putea fi vizitată de marți până duminică între orele 9.30 – 17.30.

Partener oficial: Apa NovaPartener: Konica MinoltaSponsor: Assa Abloy
Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, București FM, RFI România, Agenția Națională de Presă "Agerpres", Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Șapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie și Civilizație, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanțe la țară”, Fundația Culturală ”Magazin Istoric”, Diplomat Club, Spectacole București, Historia.
Persoană de contact:
Ștefania Ciubotaru
0213173106
muzeulcotroceni@netscape.net
Ambasada Republicii Chile în România și Centrul Cultural al Americii Latine și CCaraibelor din Iași în colaborare cu Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași organizează expoziția "Chile Colonial. Aspecte din viața cotidiană".
Vernisajul expoziției va avea loc joi, 10 noiembrie 2011, orele 17.00, la Muzeul Unirii, fiind deschisă publicului în perioada 10 - 30 noiembrie 2011.
Expoziția cuprinde 30 de litografii semnate de Claudio Gay, precum și obiecte din viața cotidiană, ce aduc în atenția publicului aspecte din perioada colonială a Republicii Chile.
Muzeul ASTRA are bucuria deosebită și onoarea de a vă invita la un eveniment cultural de marcă, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la înființarea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA, la Sibiu, în 1861.
Cu această ocazie, vineri 4 noiembrie 2011, de la ora 14.00 la Casa Artelor din Sibiu - Piața Mică, nr. 21, vor avea loc o serie de manifestări culturale:
- Vernisajul expoziției „Moștenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociațiunii” (descriere)
- Lansarea cărții „Mijloace de transport populare din România”, autor Valerie Deleanu (coperta)
- Lansarea volumului „Pagini de folclor românesc din Serbia. Texte din colecția lăutarului Sima G. Prunarevic 1888 – 1969” (descriere)
- Lansarea catalogului „Imagini din Muzeul Asociaționalii” și a seturilor de vederi „Fotografii exponat în Muzeul Asociaționalii” și „Broderii și țesături românești”
- Moment artistic susținut de invitații speciali „Junii Cetății” – Despărţământul Rupea




Muzeul Național de Artă al României și Institutul Italian de Cultură Vito „Grasso” vă invită joi, 3 noiembrie, orele 18:00 la conferința (Re)descoperirea unui tablou: Alessandro Varotari – „Suzana și cei doi bătrâni”, susținută de Cosmin Ungureanu, istoric de artă în cadrul departamentului de Artă Europeană a MNAR.
Conferința are loc la sediul Institutului Italian din București (Aleea Alexandru nr. 41), iar intrarea este liberă.
Prilejul conferinței este recenta restaurare a tabloului „Suzana și cei doi bătrâni” de Alessandro Varotari (1588 – 1649), expus în Galeria de Artă Europeană a Muzeului Național de Artă al României, ocazie cu care lucrarea a reintrat în atenția specialiștilor, cercetarea asupra operei beneficiind de informații suplimentare revelate de restaurare.
Conferința este structurată în două părți: prezentarea etapelor și intervențiilor de-a lungul procesului de restaurare va fi urmată de o analiză a imaginii din punct de vedere iconografic și stilistic, încercând o lămurire asupra opțiunii lui Alessandro Varotari de a reveni, la aproape un secol distanță, la maniera de tinerețe a celui mai elogiat pictor venețian – Tiziano Vecellio.

Muzeul Naţional de Artă al României
București 70101 * Calea Victoriei 49 –53 * Tel. (+401) 313.30.30* Fax. (+401) 312.43.27
www.mnar.arts.ronational.art@art.museum.ro
Tema: Tehnici și soluții noi în conservarea și restaurarea patrimoniului.
2-4 noiembrie 2011, Sala Multimedia, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.
Evenimentul se adresează în special conservatorilor, restauratorilor și investigatorilor dar și a altor specialiști din domeniul patrimoniului cultural interesați de conservarea și restaurarea acestuia.

Va fi prezentat și oferit invitaților cel de-al 4-lea număr al Buletinului de conservare-restaurare – RESTITUTIO – bilingv, editat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
DESCHIDEREA – 2 noiembrie 2011, ora 10.00 – Sala Multimedia, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Şos. Kiseleff, nr. 30, sector 1




Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită marți, 1 noiembrie 2011, ora 16.00, Casa Glod, la vernisajul expoziției CONVIEŢUIRE INTERETNICĂ ŞI MULTICULTURALITATE ÎN DOBROGEA. ATMAGEA - UN SAT GERMAN, proiect realizat cu sprijinul financiar AFCN.
Totodată, va fi lansată și cartea cu același titlu care reprezintă rezultatul cercetării întreprinse în Dobrogea. De altfel, cercetarea face parte din proiectul Conviețuire interetnică și multiculturalitate în Dobrogea și a avut ca obiectiv reluarea unor cercetări întreprinse în perioada 1994 – 2000 asupra arhitecturii dobrogene, pentru actualizarea informațiilor și observarea transformărilor petrecute în ultimii ani, precum și de definitivare a unei baze de date referitoare la arhitectura vernaculară din zonă.
Studiul a avut ca principal areal de studiu satul Atmagea, din com. Ciucurova, jud. Tulcea și a urmărit să prezinte publicului – sub forma unei expoziții, dar și grupate într-un volum – principale elemente ale arhitecturii vernaculare a unei comunități, cândva preponderent germane prezente în zonă aproape 100 de ani (1848 – 1940 – marele exod forțat al germanilor în Germania nazistă), a cărei prezență mai poate fi încă identificată.
Expoziția vine în sprijinul înțelegerii sau aprofundării cunoștințelor asupra arhitecturii atât de diversificată datorită etnicității din zonă, și totuși atât de omogenă și bine ancorată spațiului de care vorbim.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1- 15 noiembrie 2011.

MUZEUL NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI”
Şos. Kiseleff nr. 28-30, sector 1, cod poștal 011342, București, România
Telefon: +40 21 317 91 03, 317 91 10, 0720 220 132, Fax: +40 21 317 90 68
E-mail: contact@muzeul-satului.ro, www.muzeul-satului.ro
Relații suplimentare:
Iuliana Mariana Grumăzescu
021 317 91 03 / int. 143
muzeulsatului_ig@yahoo.com
Conviețuire interetnică și multiculturalitate în Dobrogea
Proiectul Conviețuire interetnică și multiculturalitate în Dobrogea a avut ca obiectiv reluarea unor cercetări întreprinse în perioada 1994 – 2000 asupra arhitecturii dobrogene, pentru actualizarea informațiilor și observarea transformărilor petrecute în ultimii ani, precum și de definitivare a unei baze de date referitoare la arhitectura vernaculară din zonă. Studiul a avut ca principal areal de studiu satul Atmagea, din com. Ciucurova, jud. Tulcea și a urmărit să prezinte publicului – sub forma unei expoziții, dar și grupate într-un volum – principale elemente ale arhitecturii vernaculare a unei comunități, cândva preponderent germane prezente în zonă aproape 100 de ani (1848 – 1940 – marele exod forțat al germanilor în Germania nazistă), a cărei prezență mai poate fi încă identificată.
Lucrarea cuprinde un explicativ bilingv (roman – englez) care dă posibilitatea extinderii informației la nivel internațional De asemenea, s-a realizat o paralelă între ceea ce s-a identificat acum 10 ani și ceea ce se mai păstrează astăzi, precum și transformările care au avut loc. Tot în cadrul acestei lucrări este prezentată dubla influență arhitecturală: specificitatea arhitecturii nemțești în construcțiile celorlalte etnii conviețuitoare, dar și reciprocitatea, la ambele impunându-se prioritar mediul.
Expoziția vine în sprijinul înțelegerii sau aprofundării cunoștințelor asupra arhitecturii atât de diversificată datorită etnicității din zonă, și totuși atât de omogenă și bine ancorată spațiului de care vorbim.
De ce satul Atmagea?
Pentru că, după cum atestă izvoarele istorice, în anul 1848, a sosit în satul Atmagea (denumirea vremii Atmadscha - numele localității vine din turcescul atmaca care se traduce prin șoim, uliu, pasăre de pradă) un grup de coloniști germani, de confesiune evanghelică, sub conducerea lui Adam Kühn. Aceștia și-au dezvoltat așezarea ca o comunitate germană, făcând-o una foarte înfloritoare. Tot aici, în anul 1861, a fost construită prima biserica germană din Dobrogea. Anul 1940 a însemnat pentru etnicii germani din Dobrogea, și nu numai, o perioada de strămutare forțată în Germania nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich). Mulți dintre locuitori au fost, astfel, nevoiți să-și părăsească locuințele Ca o notă, menționăm aici, că nemții dobrogeni sunt singurele grupuri etnice germane aflate sub directa stăpânire otomană.
De ce acum?
După 1990, în condițiile noi create de deschiderea către Europa și implicit către preocupările europene vizând salvarea și conservarea patrimoniului rural, s-au căutat la diferite nivele de competență, soluții eficace care să permită protejarea unui patrimoniu cu valoare identitară în genere neglijat și aflat în pericol de pierdere ireversibilă, așa cum este cel al germanilor dobrogeni, în cazul de față.
Cercetarea, încă nefinalizată desfășurată între anii 1994 - 2000, a avut drept consecință imediată demararea unei arhive de date (și ea nefinalizată) privind Dobrogea de nord; deja au fost elaborate monografiile unor așezări rurale din această zonă.
Din anul 2004, Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" derulează programul Comunități etnice din România, pentru anul acesta propunându-și completarea monografiei asupra satului Atmagea, com. Ciucurova, jud. Tulcea.
Alese mulțumiri întregii echipe AFCN, conduse de domnul director dr. Cristian Petcu, pentru rodnica colaborare dintre cele două instituții
Termenul limita de trimitere a proiectelor este 15 decembrie 2011 inclusiv.
Proiectele se vor trimite exclusiv pe e-mail, în engleză, pe adresa alexandrescui@state.gov.
În urma exprimării interesului dumneavoastră de a solicita fonduri prin AFCP la adresa de e-mail sus-menționată, vi se vor trimite informații mai detaliate, în engleză, pe lângă cele de mai jos :
Ținem să subliniem că acuratețea și claritatea cu care sunt scrise proiectele și este completat bugetul sunt cruciale în procesul de evaluare. La fel de important este și că proiectele să fie scrise într-o engleză extrem de corecta, de nivel profesionist.
Anul trecut, au fost acordate fonduri începând cu 10.000 USD pe proiect și depășind 100.000 USD, cu o medie de aproximativ 58.000 USD pe proiect. Proiectul poate fi desfășurat pe parcursul a un an pana la maximum cinci ani, cu transe de buget foarte precise și detaliate pe fiecare an.
Vă rugam să citiți cu maxima atenție condițiile de participare și lista cu cerințe pe baza căreia proiectele pot fi aprobate, ca și lista care explica în mod clar ce proiecte NU sunt eligibile, urmând să fie excluse din start din competiție.
AFCP accepta proiecte prin care se conserva patrimoniul cultural național în următoarele trei categorii :
A. SITURI/MONUMENTE CULTURALE – sunt incluse dar nu se limitează la clădirile istorice și siturile arheologice
B. OBIECTE SI COLECTII CULTURALE – aparținând unui muzeu, sit, sau instituții similare – pot fi incluse obiecte arheologice și etnografice, picturi, sculpturi, manuscrise, dar și alte necesități de conservare muzeala generala
C. FORME TRADITIONALE DE EXPRESIE CULTURALA – sunt incluse documentarea și înregistrările audio-video ale unor forme tradiționale de muzica și dans pentru conservarea și eventual diseminarea lor, sau sprijin pentru pregătirea în conservarea artelor și meșteșugurilor tradiționale în pericol de dispariție
CERINTE OBLIGATORII IN INTOCMIREA PROIECTELOR pe capitole :
Scopul proiectului – trebuie să explice pe scurt obiectivele proiectului și rezultatele dorite.
Descrierea activităților de proiect – care explica modul în care solicitantul intenționează să îndeplinească obiectivele și rezultatele ; care prezintă într-o ordine logica activitățile propuse și descrie cum aceste activități contribuie direct la îndeplinirea obiectivelor și rezultatelor proiectului.
Programul după care se desfășoară proiectul și care identifica etapele majore, cu date de atingere a performantelor propuse.
Declarația de importanta a proiectului – prin care să se evidențieze valorile istorice, arhitecturale, artistice sau culturale ale sitului/monumentului, obiectului, colecției sau formei de expresie tradițională.
Declarația de urgenta – care indica gravitatea situației și prin care se explica de ce proiectul trebuie dus la îndeplinire în prezent.
Buget detaliat, demarcat în perioade de buget anuale (2012, 2013, 2014, 2015, 2016) – care să listeze toate costurile în categorii separate (personal, călătorii – inclusiv diurna - , echipamente, materiale, servicii contractate, alte costuri directe) și care să indice dacă exista fonduri din alte surse.
Informații despre organizația solicitanta – inclusiv CV-uri în engleză ale directorului de proiect și participanților principali la proiect, care demonstrează că organizația solicitanta (Ministerul Culturii, ONG, etc) dispune de experienta și capacitatea de a întreprinde proiecte de conservare a patrimoniului cultural.
Dovada a unei permisiuni oficiale de a începe proiectul și aprobarea/sprijinul unei autorități naționale de resort.
Documente care vor fi trimise ca attachment inclusiv cel puțin trei imagini digitale de înaltă rezoluție sau fișiere audio-video care să demonstreze natura și starea sitului/monumentului, obiectului/colecției sau formei de expresie culturala și care să arate urgenta sau nevoia imperioasa a desfășurării proiectului respectiv (ziduri în pericol de prăbușire, distrugeri de la înfiltrațiile cu apa, materiale aflate în proces de deteriorare/descompunere etc).
AFCP NU ACCEPTA următoarele activități sau costuri :
Conservarea sau cumpărarea de obiecte culturale, colecții sau proprietăți imobiliare proprietate privata sau comerciala, inclusiv cele care urmează să fie transferate din domeniu privat sau comercial în domeniu public, sau în proces de a fi transferate, fără ca acest proces să fie complet, în momentul trimiterii proiectului.
Conservarea unor obiective naturale (formațiuni fizice, biologice și geologice, colecții paleontologice, habitate ale unor specii de animale și plante amenințate, fosile etc).
Conservarea de rămășițe hominide sau umane.
Conservarea de media (ziare, pelicule, programe radio-TV etc).
Conservarea de materiale publicate care pot fi găsite și din alte surse (cărți, periodice etc).
Conceperea de programe școlare sau materiale educationale pentru uz școlar
Excavări arheologice sau studii pentru scopuri de cercetare.
Cercetări istorice, cu excepția cazurilor în care cercetările sunt justificate și integrate în succesul proiectului propus.
Achiziționarea sau crearea de noi colecții pentru muzee noi sau existente.
Construirea de noi clădiri
Comandarea de noi lucrări de arta sau arhitectura cu scop comemorativ sau de dezvoltare economica.
Crearea sau adaptări moderne după forme culturale tradiționale – cântece, dansuri, compoziții muzicale, piese de teatru sau alte modalități de expresie artistica.
Crearea de copii sau re-crearea unor obiecte sau monumente/situri culturale care nu mai exista.
Relocarea unor situri culturale de la locul unde se afla în alt loc.
Scoaterea din țară sub orice motiv a unor obiecte culturale sau elemente din situri culturale.
Digitalizarea unor obiecte culturale sau colecții, cu excepția cazului în care sunt parte componenta a unui efort de conservare de mai mare anvergura, care să fie clar definit.
Planuri de conservare și alte studii, cu excepția cazului în care sunt parte componenta a unui proiect mai amplu care să implementeze rezultatele studiilor respective.
Crearea de rezerve bănești, de fonduri – fondurile primite prin AFCP trebuie cheltuite în perioada stabilita în proiect aprobat de AFCP și nu pot fi folosite pentru crearea de rezerve bănești sau cheltuite în alte scopuri, pe parcursul mai multor ani.
Costuri legate de campanii de strângere de fonduri.
Cheltuieli legate de activitatea organizației care a depus proiectul, ca de exemplu costurile zilnice – închiriere de spațiu de birouri, taxe, utilități și alte costuri cu scop administrativ și de servicii, sau materiale care nu au legătura directa cu activitățile pe care le implica proiectul.
Costuri diverse, cheltuieli neprevazute .
Costuri ale unor lucrări efectuate înainte ca proiectul să fie aprobat de AFCP.
Călătorii internaționale, cu excepția cazurilor în care sunt justificate și integrate în proiectul propus.
Proiecte individuale cu valoare mai mică de 10.000 USD.
Bonificații pentru persoane particulare sau entități comerciale.