Mergi la conţinutul principal

Presedințiile Consiliului UE

Cum funcționează Președinția Consiliului UE?

Președinția Consiliului UE se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În această perioadă, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”, potrivit sistemului introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program detaliat pentru 6 luni.

Președințiile Consiliului până în 2025:

  • Estonia: iulie-decembrie 2017
  • Bulgaria: ianuarie-iunie 2018
  • Austria: iulie-decembrie 2018
  • România: ianuarie-iunie 2019
  • Finlanda: iulie-decembrie 2019
  • Croația: ianuarie-iunie 2020
  • Germania: iulie-decembrie 2020
  • Portugalia: ianuarie – iunie 2021
  • Slovenia: iulie – decembrie 2021
  • Franța: ianuarie – iunie 2022
  • Republica Cehă: iulie – decembrie 2022
  • Suedia: ianuarie-iunie 2023
  • Spania: iulie - decembrie 2023
  • Belgia: ianuarie – iunie 2024
  • Ungaria: iulie – decembrie 2024
  • Polonia: ianuarie – iunie 2025
  • Danemarca: iulie – decembrie 2025

Finlanda deține Președinția Consiliului UE în perioada iulie-decembrie 2019, lucrând în trio cu România și Croația. Astfel, Președinția finlandeză a propus o serie de priorități în domeniile culturii,  audiovizualului și dreptului de autor, care sunt abordate și negociate între statele membre în cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire.

Principalele priorități ale Președinției finlandeze a Consiliului UE vizează:

- pentru domeniul culturii și audiovizualului: demararea trialogurilor cu Parlamentul European pentru propunerea de program Europa Creativă 2021-2027; promovarea rolului culturii în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030, în contextul evoluțiilor internaționale, prin evidențierea sinergiilor între cultură și dezvoltare sustenabilă, precum și între sectorul audiovizual și competitivitate durabilă;

- pentru domeniul copyright: consolidarea infrastructurii copyright, prin dezvoltarea standardelor, îmbunătățirea mecanismelor de licențiere, ameliorarea sistemului de colectare a metadatelor. 

Detalii despre prioritățile Președinției finlandeze sunt disponibile pe pagina de internet a Președinției Finlandei la Consiliul UE, iar Programul poate fi accesat aici.

Misiunile Președinției

Președinția trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre. Președinția are două misiuni principale:

  • planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor sale de pregătire, care includ comitete permanente, precum Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper), și grupuri de lucru și comitete care se ocupă de chestiuni foarte precise; 
  • reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative prin triloguri, reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Președinția cooperează strâns cu Președintele Consiliului European și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. 

 

Președinția României la Consiliul UE

România a exercitat Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, făcând parte din același trio cu Finlanda și Croația, alături de care a definit un set de obiective comune reunite în cadrul unui program care este pus în aplicare pe o perioadă de 18 luni.  Pe baza programului elaborat de trio, fiecare dintre cele trei state membre a definit propriul program mai detaliat, pentru cele șase luni de mandat. 

Prioritățile Președinției române a Consiliului UE (PRES RO) pot fi grupate în cadrul a 4 piloni de acțiune: (1) Europa convergenței, (2) Europa siguranței, (3) Europa, actor global, (4) Europa valorilor comune.

Președinția română a propus o serie de obiective importante pentru domeniul culturii, audiovizualului și dreptului de autor, stabilind dosarele tematice care au fost abordate și negociate între statele membre în cadrul Consiliului în perioada ianuarie – iunie 2019.

PRES RO a abordat o paletă largă de teme, care au facilitat substanțial îndeplinirea priorităților de lucru ale agendei europene în diverse arii de acțiune, precum: actualizarea cadrului legislativ european în domeniul dreptului de autor, în acord cu evoluțiile tehnologice; protejarea, salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural european; consolidarea unei finanțări durabile pentru sectoarele culturale și creative; asigurarea accesului tinerilor la cultură și crearea de noi oportunități pentru aceștia, în pas cu evoluțiile digitale; abordarea strategică a relațiilor culturale dintre UE și statele terțe; promovarea filmului european, cu accent pe coproducții; susținerea cooperării dintre statele membre în materie de muzică; promovarea literaturii europene și a Premiului UE pentru Literatură.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale Președinției române la Consiliul UE în domeniile gestionate de Ministerul Culturii și Identității Naționale constă în finalizarea Directivei privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală (Directiva 790/2019). PRES RO a obținut un text echilibrat, care aduce beneficii pentru sectoarele culturale și creative din UE, dar și pentru utilizatorii Internetului și cetățenii europeni în general, a căror libertate de exprimare pe Internet este consolidată.

PRES RO a transpus, de asemenea, acordul politic obținut de Președinția austriacă pentru adoptarea Directivei Satelit – Cablu (Directiva 789/2019 de  stabilire a  normelor privind  exercitarea  dreptului de  autor  și  a  drepturilor  conexe,  aplicabile anumitor transmisii online ale  organismelor de  radiodifuziune și  anumitor  retransmisii ale programelor de televiziune și radio și de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului), în vederea asigurării unui acces mai bun la o ofertă transfrontalieră de conținut european de calitate, cu respectarea dreptului de autor.

Totodată, PRES RO a completat abordarea generală parțială pentru programul Europa Creativă 2021-2027, obținută anterior de Președinția austriacă a Consiliului, în scopul creării condițiilor pentru inițierea trialogurilor cu Parlamentul European.

 

 

De asemenea, PRES RO a adoptat 3 seturi de Concluzii ale Consiliului.

Concluziile privind tinerele generații creative, adoptate de miniștrii culturii și audiovizualului în Consiliul EYCS din 23 mai 2019, încurajează un acces mai bun la cultură pentru tineri și copii și sprijină măsurile de tranziție din sistemul de învățământ pe piața muncii, prin susținerea antreprenoriatului, a stagiilor și uceniciilor în sectoarele culturale și creative. Totodată, Concluziile susțin consolidarea competențelor digitale și educarea în domeniul media.

Concluziile privind îmbunătățirea circulației transfrontaliere a operelor audiovizuale europene, cu accent pe coproducții, adoptate tot în Consiliul EYCS din 23 mai 2019,  propun asigurarea unui acces sporit la coproducții europene, identificând domenii importante de acțiune pentru promovarea acestora, prin măsuri de sprijin de-a lungul întregului lanț valoric și pe toate platformele de distribuție (televiziune clasică, dar și online). Documentul avansează și propuneri în sensul consolidării culturii cinematografice în rândul tinerelor generații, care promovează valorile europene.

Concluziile privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale și un cadru de acțiune, adoptate în Consiliul Afaceri Externe din 8 aprilie 2019, propun acțiuni concrete pentru autoritățile cu competențe în materie din statele membre UE, pentru SEAE și Comisia Europeană, inclusiv în privința unei mai bune coordonări între instituțiile europene și statele membre, în vederea valorificării rolului culturii în relațiile dintre Uniunea Europeană și statele terțe.

 

 

Pe durata PRES RO au avut loc două reuniuni informale ale miniștrilor culturii, în cadrul cărora au fost propuse Declarații ce au stabilit linii directoare pentru dezvoltarea cooperării europene.

Declarația de la București, adoptată în urma Consiliului informal din 16 aprilie 2019, evidențiază importanța accesului la finanțare durabilă pentru sectoarele culturale și creative ale UE și a continuării acțiunilor în materie de patrimoniu cultural, inclusiv din perspectiva consolidării standardelor de calitate în conservarea și prezervarea monumentelor istorice, pentru ca toți cetățenii să se poată bucura de bogăția și diversitatea patrimoniului cultural european.

Prin Declarația de la Paris, adoptată în urma reuniunii miniștrilor afacerilor europene și ai culturii, prezidate de Franța și Președinția română a Consiliului UE în 3 mai 2019, este convenită înființarea unei rețele europene de expertiză în domeniul patrimoniului, care va permite statelor membre UE să își acorde reciproc asistență, la cerere, pentru a sprijini protejarea patrimoniului european aflat în pericol. De asemenea, Declarația accentuează participarea tinerilor, prin crearea de noi oportunități pentru aceștia, la proiecte de conservare și valorizare a monumentelor istorice.

 

Totodată, PRES RO a stabilit bazele cooperării între statele membre UE în domeniul muzicii, inclus pentru prima oară în Planul de lucru al Consiliului în domeniul culturii 2019-2022. PRES RO a deschis seria de acțiuni/inițiative în materie și a elaborat Concluzii ale Președinției dedicate acestui sector cultural, ca urmare a organizării conferinței Music Moves Europe, în perioada 20-21 iunie 2019. Setul de concluzii identifică linii de cooperare între statele membre UE, în vederea consolidării politicilor europene aferente.

 

În cadrul Consiliului EYCS din 23 mai 2019, dezbaterea miniștrilor culturii și audiovizualului, dedicată  combaterii dezinformării (De la combaterea dezinformării la restabilirea încrederii cetățenilor UE în mass-media), a subliniat importanța unei abordări holistice și a acțiunilor de susținere a jurnalismului de calitate, a libertății și a pluralității media, precum și a independenței mijloacelor de comunicare în masă, în beneficiul cetățenilor europeni. De asemenea, statele membre UE au reliefat noi linii de cooperare pentru educația în domeniul mass-media și și-au exprimat sprijinul pentru cooperarea cu părțile relevante și pentru crearea unei rețele europene de verificatori ai veridicității informațiilor.

În marja Consiliului, la prânzul ministerial a fost abordată tematica digitizării patrimoniului cultural și utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor block chain în cadrul sectoarelor culturale și creative.

 

 

 

Conferințe organizate în marja PRES RO

  • Conferința Consolidarea cooperării europene prin intermediul coproducțiilor

Detalii disponibile aici:

Conferință dedicată cinematografiei și audiovizualului - 18-19 martie 2019, București

Ministrul Culturii și Identității Naționale a deschis conferința "Consolidarea cooperării europene prin intermediul coproducțiilor"

 

 

 

 

 

 

  • Conferința   Muzica mișcă Europa – Oportunități și provocări ale sectorului muzicii în epoca digitală

Detalii disponibile aici:

Muzica mișcă Europa - Oportunități și provocări ale sectorului muzicii în epoca digitală

Concluzii cheie – Conferinţa „Muzica mișcă Europa”

O scurtă prezentare video este disponibilă aici, iar textul Concluziilor Președinției române la Consiliul UE poate fi accesat aici.  

 

Consilii formale și informale ale miniștrilor culturii și audiovizualului din UE

 

Programul Președinției române a Consiliului UE este disponibil aici.

Pagina web dedicată Președinției române a Consiliului UE poate fi accesată aici.