Mergi la conţinutul principal

Presedințiile UE

Cum funcționează Președinția UE?

Președinția Consiliului UE se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În această perioadă, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”, potrivit sistemului introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program detaliat pentru 6 luni.

România va prelua Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, în trio cu Finlanda și Croația, alături de care va trebui să definească un set de obiective comune.

Președințiile Consiliului până în 2020:

  • Slovacia: iulie-decembrie 2016
  • Malta: ianuarie-iunie 2017
  • Estonia: iulie-decembrie 2017
  • Bulgaria: ianuarie-iunie 2018
  • Austria: iulie-decembrie 2018
  • România: ianuarie-iunie 2019
  • Finlanda: iulie-decembrie 2019
  • Croația: ianuarie-iunie 2020
  • Germania: iulie-decembrie 2020

Misiunile Președinției

Președinția trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre. Președinția are două misiuni principale:

  • planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor sale de pregătire, care includ comitete permanente, precum Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper), și grupuri de lucru și comitete care se ocupă de chestiuni foarte precise; 
  • reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative prin triloguri, reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Președinția cooperează strâns cu Președintele Consiliului European și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. 

Slovacia deține Președinția Consiliului în perioada iulie-decembrie 2016, lucrând în trio cu Regatul Țărilor de Jos și Malta. În acest context, Președinția Slovacă a propus o serie de priorități importante pentru domeniul culturii, stabilind dosarele tematice care vor fi abordate și negociate între statele membre în cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire în această perioadă. 

Prioritățile Președinției Slovace pentru cultură vizează, printre altele:

  • continuarea negocierilor propunerii de revizuire a Directivei 13/2010 privind serviciile media și audiovizuale; 
  • abordarea Protocolului de Cooperare culturală UE-Coreea (acordul privind dreptul de realizare a coproducțiilor în domeniul audiovizual);
  • negocierea Deciziei de instituire a Anului European al Patrimoniului Cultural 2018; 
  • abordarea Comunicării comune a Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă pe tema ,,Strategiei UE privind relațiile culturale internaționale”, inițial la nivel de expert și ulterior la nivel politic;
  • negocierea propunerii legislative de amendare a Deciziei 445/2014 privind instituirea acțiunii Capitale Europene ale Culturii 2020- 2033;
  • evaluarea la jumătatea perioadei a implementării Planului de lucru în domeniul Culturii 2015- 2018;
  • adoptarea celui de-al doilea pachet de propuneri legislative din domeniul dreptului de autor.

Detalii despre prioritățile Președinției Slovace găsiți pe pagina de internet a Președinției Slovace