Mergi la conţinutul principal

Strategii și politici culturale

Strategii

Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2020 (SCPN 2016-2020) este un document de politici publice pe termen mediu, care definește, în principiu, politica Guvernului României în domeniu, conturând un orizont al activității publice pentru o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă, inteligentă, în beneficiul tuturor celor direct implicați în activități culturale și al societății în ansamblul său. Prin identificarea unor problematici generale, a unor obiective, direcții și măsuri necesare, SCPN 2016-2020 stă la baza deciziilor în domeniu și reprezintă un reper pentru toți cei interesați să dezvolte proiecte și programe necesare, care să orienteze acțiunea culturală către o direcție comună.
SCPN 2016-2020 recunoaște demersurile autorităților publice pentru planificare culturală și apreciază drept pozitivă elaborarea de strategii locale și județene care orientează și fundamentează măsurile luate în ce privește acțiunile culturale, finanțările, investițiile, reglementările și alte decizii care au impact asupra ecosistemului cultural local și regional.
SCPN 2016-2020 se remarcă prin patru caracteristici structurale:

  1. Corelarea cu obiective și măsuri relevante pentru acțiunea în sectorul cultural cuprinse în alte 18 documente strategice la nivel național
  2. Organizarea acțiunii strategice în jurul unor axe prioritare definite tematic (accesul la cultură și diversitatea expresiilor culturale, cultura – factor de dezvoltare durabilă, economia creativă, cultura română în circuitul cultural internațional, capacitatea sectoarelor culturale și creative)
  3. Includerea unui set de acțiuni transversale, de natură să susțină atingerea obiectivelor generale aferente aspirațiilor formulate - să asigure capacitatea sectoarelor culturale și creative de a materializa misiunea publică a actului cultural
  4. Măsurile sunt grupate urmând o tipologie a intervențiilor publice specifice administrației publice, pentru o mai mare claritate a implementării

SCPN 2016-2020 este în prezent pusă în consultare publică. Puteți accesa textul integral al strategiei și hotărârea de adoptare a acesteia în secțiunea de Consultări publice.

Propuneri de politici publice

Ministerul Culturii a elaborat 3 propuneri de politici publice, în intervalul 2007-2008.

  • PPP privind digitizarea resurselor culturale naționale și crearea Bibliotecii Digitale a României (care a stat la baza inițierii HG 1676/ 2008 privind aprobarea Programului național pentru digitizarea resurselor culturale naționale și crearea Bibliotecii Digitale a României);
    Plan de actiuni digitizare Cultura rurala
  • PPP privind creșterea calității vieții în mediul rural și mic urban din perspectiva serviciilor culturale (care a fundamentat o serie de modificări și completări ale OUG 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale și a stat la baza inițierii, pe parcursul anului 2007, a Programului prioritar național pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, dotarea și finalizarea lucrărilor de construcție a așezămintelor culturale de drept public, din mediul rural și mic urban); 
    Cultura rurala
  • PPP privind redefinirea statutului instituțiilor de spectacole sau concerte și definirea statutului companiilor de spectacole sau concerte pe fondul clarificării organizării și funcționării acestora, precum și a activității de impresariat artistic (prevederile PPP au fost preluate de OG 21 / 2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic).
    Institutii Spectacol

Strategii la nivel local

În anul 2021, orașul Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, după Sibiu în anul 2007. Competiția „Capitale Europene ale Culturii” a fost inițiată în anul 1985 la inițiativa ministrului grec al culturii, Melina Mercouri. În prezent, aceasta a devenit unul dintre cele mai ambițioase proiectele culturale din Europa și una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate acțiuni ale Uniunii Europene. Competiția contribuie la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni din Europa și vecinătate.

În România, interesul pentru această inițiativă fost considerabil, 14 orașe depunându-și inițial candidaturile (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara). Dintre acestea, 4 au fost selectate pentru etapa finală, în decembrie 2015: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara.

Mai jos puteți accesa strategiile celor 14 orașe înscrise în cadrul competiției „Capitală Europeană a Culturii 2021”: