Mergi la conţinutul principal

Tezele Patrimoniului au fost aprobate de Guvern

Tezele Codului Patrimoniului Cultural, aflate printre prioritățile Ministrului Culturii Corina Șuteu, au fost aprobate în Ședință de Guvern pe 29 noiembrie 2016. Acestea reprezintă o etapă decisivă pentru procesul de salvare a patrimoniului național. Prin Hotărârea de Guvern privind Tezele Patrimoniului se afirmă recunoașterea patrimoniului cultural ca obiectiv intern de securitate națională.

Castelul Teleki din Gornești

 

Patrimoniul cultural este o resursă esențială pentru identitatea României și pentru dezvoltarea unei societăţi prospere bazată pe incluziune socială şi participativitate. Este timpul pentru o gestionare modernă a acestei resurse strategice, care să adauge comunităţii plus valoare economică, socială şi culturală. Instrumentele necesare acestei gestionări moderne se vor regăsi în Codul Patrimoniului Cultural.

Este pentru prima dată în România când un act legislativ prevede dezvoltarea unor mecanisme și măsuri clare de protecție a peisajului. Astfel, se materializează unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei de Dezvoltare a Teritoriului României 2035, anume realizarea Codului Patrimoniului Cultural, și se implementează prevederile Convenţiei Europene a Peisajului de la Florenţa, ratificată de România în anul 2002. Peisajul devine instrument integrator al politicilor de protejare a patrimoniului cultural şi natural cu politicile de dezvoltare.

Realizarea și adoptarea unui Cod al Patrimoniului este necesară pentru a simplifica, actualiza, corela și completa legislația din domeniu și pentru a remedia situația de colaps în care se află patrimoniul din România.

Tezele Codului Patrimoniului Cultural constituie o etapă prealabilă şi obligatorie în vederea redactării Codului Patrimoniului Cultural, aliniază legislația românească la principii europene actuale privind protecția patrimoniului și au în vedere racordarea ei la un context economic dinamic, astfel încât nevoia de protecție şi de punere în valoare a patrimoniului să nu intre în conflict cu aspectele urmărite preponderent sub aspectul rentabilității.

Tezele nu produc efecte juridice directe, dar au rolul de a evoca direcția generală, principiile, noile orientări și principalele soluții conținute de viitorul Cod.

Următorul pas important îl reprezintă redactarea articolelor Codului Patrimoniului Cultural care va fi facilitat de materialul deja existent, prelucrat din punct de vedere juridic și dezbătut interministerial și public. Tezele Codului nu produc efecte juridice directe, dar au rolul de evoca concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii conţinute de viitorul Cod al Patrimoniului.

Ne dorim ca redactarea Codului Patrimoniului Cultural să fie un proiect prioritar al succesorilor noștri, oricare ar fi ei, și să fie finalizată înainte de anul 2018, An European al Patrimoniului Cultural, inițiativă a României la nivel european, și anul Centenarului Marii Uniri.

Tezele pun bazele ca viitorul Cod să trateze adecvat:

  • nivelurile la care poate fi reglementat exercițiul dreptului de proprietate asupra bunurilor culturale protejate;

  • gradul în care proprietarii privați pot fi sprijiniți prin bugetele publice pentru a proteja și pune în valoare bunurile care fac parte din patrimoniul cultural;

  • sistemul de sancțiuni atât în formele infracționale, cât și în cele contravenționale;

  • opțiunea sau obligația Statului de a interveni în situații speciale;

  • preeminența interesului public asupra interesului privat precum și faptul că protecția patrimoniului (cultural sau natural) este o activitate de interes public;

  • nivelul descentralizării, astfel încât să existe un echilibru între competențele administrației locale și cele ale administrației centrale;

  • determinarea celui mai potrivit sistem de finanțare pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, în condițiile în care sistemul actual de alocări bugetare este nesatisfăcător.

Tezele codului patrimoniului au la bază următoarele principii:

I. Principiul resursei non-regenerabile și al dezvoltării durabile

Patrimoniul cultural este un ansamblu de valori materiale și imateriale ce constituie o resursă de identitate națională non-regenerabilă, fundamentală pentru o dezvoltare durabilă.
Detalii aici: https://goo.gl/0RuwGW

II. Principiul interesului public și al responsabilităților Statului

Protejarea patrimoniul cultural este de utilitate publică, obiectiv al intereselor de securitate națională și angajează responsabilitatea Statului, așa cum decurge ea din Constituție.
Detalii aici: https://goo.gl/FwVfau

III. Principiul diversității și al complementarității identităților culturale, fără discriminare

Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național implică menținerea diversității și complementarității tuturor expresiilor și formelor sale, locale și regionale, indiferent de caracterul majoritar sau minoritar al grupului social care le-a generat.
Detalii aici: https://goo.gl/m54qyM

IV. Principiul responsabilităților cetățenești echitabile în protejarea patrimoniului cultural

Protejarea patrimoniului cultural național este în responsabilitatea fiecărui cetățean, dar nu trebuie să devină povară pentru niciunul.
Detalii aici: https://goo.gl/i2sNOf

V. Principiul unității dintre patrimoniul cultural și contextul său

Patrimoniul cultural este un complex de expresii format atât din elemente majore, cât și din acele elemente minore care, constituind contextul celor majore, generează valoare culturală prin asocierea lor.
Detalii aici: https://goo.gl/Fg9Akm

VI. Principiul autenticității

Protejarea patrimoniului cultural are ca scop păstrarea și transmiterea resursei culturale către generațiile viitoare, în forma sa autentică și nealterată.
Detalii aici: https://goo.gl/u8TWZJ

VII. Principiul specializării

Protejarea patrimoniului cultural presupune un complex de acțiuni care necesită înaltă specializare.
Detalii aici: https://goo.gl/alyMKt

VIII. Principiul educației

Patrimoniul cultural face parte integrantă din formarea și educația permanentă a cetățenilor.
Detalii aici: https://goo.gl/hCitoU

IX. Principiul incluziunii și al accesibilității

Patrimoniul cultural este fundament al unei societăți incluzive și participative.
Detalii aici: https://goo.gl/1d4oUQ

X. Principiul identității și al priorității tratatelor internaționale

Patrimoniul cultural este o parte importantă a politicilor externe ale României; respectarea tratatelor internaționale privind protejarea patrimoniului cultural ratificate este prioritară.
Detalii aici: https://goo.gl/uPWXHH